La creditele si depozitele in lei existente in sold insa marjele au continuat sa creasca usor, pana la 7,17%, nivel dublu fata de 3,8% cat era in ianuarie 2009.

Diferenta de dobanda intre creditele si depozitele noi a dat primele semne de scadere in toamna, dupa ce in primele trei trimestre ale anului trecut au crescut cu peste 50%, ajungand la un maxim de 6,77%.

Analistii spun ca reducerea usoara a marjelor din ultimele luni vine nu atat in incercarea bancilor de a atrage clienti noi, avand in vedere continuarea incertitudinilor din economie, cat mai ales unei imbunatatiri semnificative a lichiditatii existente pe piata.

“Diminuarea marjelor se datoreaza si faptului ca exista o lichiditate mai buna pe piata, iar dobanzile interbancare s-au apropiat de dobanda de politica monetara a BNR, ceea ce nu a fost cazul pana acum. In trecut bancile au practicat marje ridicate si ca o masura de siguranta fata de volatilitatea existenta pe piata”, apreciaza Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.

Ea spune ca bancile se simt mai confortabil acum pentru ca banca centrala si-a intensificat injectiile de lichiditate pe piata si a intervenit pentru calmarea dobanzilor de fiecare data cand au existat semne de neincredere intre banci. BNR a efectuat anul acesta operatiuni repo – imprumuturi pe termen scurt acordate bancilor, care au drept garantii titlurile de stat detinute de acestea – de peste 25 mld. lei (circa 6 mld. euro).

In acelasi timp, marjele de dobanda la creditele si depozitele noi in euro au revenit pe un trend de scadere dupa o crestere de aproape o jumatate de procent in noiembrie si decembrie, ajungand la 2,69%. In decembrie, marjele la euro depasisera pragul de 3%. Si in acest caz marjele sunt mai mult decat duble fata de ianuarie 2009.

Marjele de dobanda au urcat accelerat in 2009 pentru ca bancile au incercat sa-si acopere costurile in crestere cu imprumuturile neperformante, dar si pe fondul unei reticente in a atrage clienti noi ca urmare a incertitudinilor de pe piata.

Marjele de dobanda acopera costurile cu neperformantele, costurile operationale si cele cu rezervele minime obligatorii, dar si o parte din profitul bancilor. Analistii spun ca trendul de reducere a marjelor se va mentine in perioada urmatoare, dar ritmul de scadere nu va accelera semnificativ.

“Anul acesta ma astept doar la o scadere usoara a marjelor de dobanda pentru ca situatia economica implica in continuare riscuri si pentru ca bancile se confrunta cu dificultati in recuperarea creantelor. Nu vad spatiu pentru o scadere substantiala a dobanzilor pentru ca somajul este inca in crestere, iar economia isi revine lent”, spune Hancila.

Aplica acum !

In noiembrie si decembrie diferenta dintre dobanzile la creditele si depozitele noi in lei a coborat cu circa un procent fata de lunile anterioare, acesta fiind primul semnal ca bancile incearca sa-si creasca din nou portofoliul de credite, spun analistii.

”Aversiunea la risc a mai scazut si probabil bancile au devenit mai flexibile in incercarea de a atrage clienti noi”, comenteaza Catalina Molnar, economistul-sef al RBS Bank. In 2009, marjele de dobanda la lei au atins un maxim record de 6,77%, in octombrie.

Bancile au mai redus din marjele de castig si in conditiile in care ponderea imprumuturilor restante in total credite a scazut usor in decembrie, coborand la 1,46% fata de 1,68% in noiembrie. Marjele acopera costurile cu neperformantele, costurile operationale si cele cu rezervele minime, ajungand sa asigure cea mai mare parte din profitul operational al bancilor.

Totusi, analistii spun ca exista sanse ca scaderea timida a marjelor in ultimele luni sa nu se concretizeze intr-o tendinta pe termen lung, avand in vedere volatilitatea dobanzilor de pe piata interbancara.

“In perioada urmatoare ma astept ca dobanzile sa scada mai repede la depozite decat la credite pentru ca exista o problema cu volatilitatea dobanzilor interbancare, care a fost incurajata de BNR pentru a limita miscarile pe curs. Daca dobanzile interbancare vor creste, este de asteptat ca bancile sa ramana in defensiva pe partea de creditare”, spune Molnar.

Soldul creditului privat a stagnat anul trecut in jurul a 47 mld. euro.

Marjele de castig la creditele si depozitele existente in sold au continuat totusi sa creasca atat la lei, cat si la euro. Diferenta de dobanda a urcat la 7,15% la lei si 3,45% la euro in decembrie, fata de 4,25% respectiv 2,45% in aceeasi luna din 2008. La euro, marja la creditele si depozitele noi chiar s-a dublat intr-un singur an, pana la 3,04%.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 11.02.2010

La scadentele mai scurte, cea mai mare dobanda oferita de BCR este de 12% pe an la depozitele pe doua luni in valoare de peste 10.000 de lei inclusiv, iar cea mai mica este de 9,5% pe an la depozitele pe o luna in valoare de pana la 5.000 de lei exclusiv. Pana de curand, BCR platea 13,75% pe an pentru a atrage lichiditati in lei in depozite la termen de doua luni.
Si BRD, a doua mare banca de pe piata, a ajustat recent dobanzile la depozitele in lei, platind cel mult 12% pe an pentru sumele de peste 1.000 de lei depuse pe trei luni.
Presiunea pe dobanzile la depozite s-a atenuat vizibil in ultimele saptamani, mai multe banci operand reduceri succesive. In cazul CEC, cea mai mare dobanda pentru persoanele fizice este de 13% pe an la depozitele pe un an, banca platind 12% la depunerile pe trei si sase luni. Banca Transilvania, unul dintre jucatorii cu dobanzile cele mai agresive la depozite in prima parte a anului, acorda in prezent bonificatii de pana la 13,25% la depozitul pe 210 zile, respectiv 12,75% la depunerile pe sase si douasprezece luni.
In majoritatea cazurilor, bancile mari incearca sa-si pastreze clientii prin oferirea unor facilitati de negociere a dobanzilor oferite pentru sume de cel putin 50.000/ 100.000 de lei.
Diminuarea presiunii pe dobanzile la depozite este reflectata si pe piata monetara interbancara, unde ratele de dobanda ROBOR pe o zi si o saptamana au scazut in sfarsit sub pragul de 10% pe an. La aceasta scadere a contribuit intensificarea operatiunilor BNR de injectare de lichiditati pe piata in schimbul preluarii de titluri de stat de la banci. Analistii apreciaza insa ca va fi greu de construit un trend descendent solid atat timp cat Finantele vor continua sa absoarba sume mari.

Aplica pentru credit