Fabrica de Credite Ipotecare & Imobiliare » credite

Georgescu, BNR: Reluarea creditarii nu poate fi dictata administrativ

admin — Tue, 01 Jun 2010 09:59:31 +0000

Doar reformele fiscale vor crea premisele pentru ca bancile si clientii sa aiba mai multa incredere si sa se reia creditarea, spune Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. “Intr-un stat centralizat se relanseaza economia prin decizii administrative de reluarea a creditarii”, a spus Georgescu. El considera ca pe piata exista suficienta competitie intre banci, dar atat bancherii cat si clientii sunt in prezent foarte prudenti.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar

BCR: Cererea de credite ramane slaba, iar dobanzile nu mai pot cobori mult

admin — Mon, 17 May 2010 05:27:37 +0000

Vanzarile de credite pe segmentul de retail vor ramane slabe anul acesta din cauza reticentei oamenilor de a se mai imprumuta, iar bancherii nu mai pot stimula piata prin reduceri de dobanzi, pentru ca deja acestea sunt “foarte jos”, spune Dominic Bruynseels, CEO al BCR, cea mai mare banca locala.

“La 6% pe an (dobanda-cheie a BNR la leu, n. red.), dobanda este la un nivel foarte jos si nu se mai poate face prea mult. Competitia va mai reduce dobanzile pe piata, dar acum nu mai este la fel de puternica precum in anii trecuti.

Si nici cerere de credite nu mai este, oamenii se tem de somaj si de scaderea veniturilor”, a afirmat Bruynseels in cadrul unei intaniri cu presa.

De altfel, in primul trimestru din 2010 soldul creditelor de retail ale BCR a ramas pe scadere, aceasta depasind chiar cresterile usoare din segmentele de corporate si finantari pentru autoritati locale. Bruynseels considera ca bancile centrale nu mai au multe parghii la indemana pentru relaxarea politicii monetare – nici BNR, dar nici Banca Centrala Europeana, care a redus dobanda la euro la 1% pe an inca din 2008 -, astfel ca revenirea economiei trebuie sa vina dinspre firme. El spune ca BCR a redus in mai multe randuri dobanzile la depozite pentru a face loc unor ieftiniri ale creditelor. Astfel, banca a reusit sa vina cu dobanzile la creditele de retail in lei pe palierul de o singura cifra.

“Tangoul se danseaza in doi. Este nevoie de clienti pentru ca bancile sa dea credite. Noi dam credite daca exista proiecte bune si viabile, dar pentru asta este nevoie ca firmele sa investeasca”, afirma seful BCR.

Datele BNR arata ca cererea de credite este concentrata aproape exclusiv pe segmentul in valuta si in zona companiilor. La BCR, vanzarile de credite de consum fara garantii au accelerat usor in ultima perioada fata de anul precedent, insa nu suficient pentru a opri scaderea soldului, spune Bruynseels.

In alta ordine de idei, seful BCR spune ca este ingrijorat de evolutia firmelor mici si mijlocii, care se confrunta cu probleme, chiar daca acestea nu ajung sa reprezinte o amenintare pentru banca.

“Imi fac griji pentru ca sunt clientii nostri. Problema este ca cererea locala nu isi revine, iar firmele mici vand mai ales pe plan local.” Antreprenorii acuza insa dobanzile inca prea mari la credite, care descurajeaza oamenii sa se mai imprumute pentru consum.

Presiune pe scaderea veniturilor

Dificultatea de a plasa lichiditatile in credite pentru clientela, care aduc castiguri mai mari si care obliga banca sa ramana cu plasamente mari pe titluri de stat, va afecta veniturile in 2010. Aceasta in conditiile in care randamentele la titlurile de stat au scazut rapid, de la peste 10% la sfarsitul lui 2009 la sub 7% pe an in prezent.

“Ne vom descurca bine daca profitul va fi la fel ca in 2009. Ma astept ca veniturile sa scada, in timp ce baza de costuri este sub control, iar provizioanele la fel. Din ce am vazut in primul trimestru am mers bine, dar va fi un an dificil”, apreciaza Bruynseels. BCR are plasamente in titluri de stat de circa 4 miliarde de lei (echivalentul a aproape un miliard de euro). Expunerea totala pe Romania a grupului austriac Erste, unul dintre semnatarii angajamentului de la Viena din martie 2009, a urcat usor in aceasta perioada, ajungand la 7,5 miliarde de euro. Seful BCR spune ca initial exista teama ca nu vor fi gasite suficiente alternative de plasament pentru lichiditati, insa nu a fost cazul.

“Am vazut ca ne-am putut majora expunerea prin programul Prima casa, prin emisiunile de titluri ale Ministerului de Finante si prin imprumutul club loan. Si am facut asta cu un nivel acceptabil al riscului”, spune Bruynseels.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 13.05.2010

Care sunt cele mai ieftine credite prin Prima casa

admin — Sat, 08 May 2010 09:35:53 +0000

Clientii care aleg sa ia un credit ipotecar garantat de stat prin programul “Prima casa” platesc cu pana la 50 de euro mai putin in fiecare luna decat in cazul in care ar alege un credit ipotecar traditional, arata datele Conso.ro.

Astfel, cea mai ieftina varianta a unui credit contractat prima “Prima casa” este oferita de Raiffeisen, dobanda anuala efectiva la un imprumut in euro ajungand la 5,04% pentru un credit de 57.000 de euro pe 30 de ani, clientul platind la finalul perioadei de creditare 107.708 euro. Valoarea primei rate este de 276,7 euro.

Rata platita de un client in cazul in care alege un credit cu aceeasi valoare de la Emporiki este cu un euro mai mare decat in cazul Raiffeisen, valoarea totala platita de client la finalul perioadei de creditare fiind de 108.048.

In topul celor mai ieftine credite acordate de banci prin programul “Prima casa” intra de asemenea ofertele Volksbank, BRD si BCR, unde prima rata variaza intre 281 si 306 euro si dobanda anuala efectiva intre 5,19% si 5,31%.
In cazul unui credit ipotecar clasic, cea mai ieftina varianta vine tot de la Raiffeisen, prima rata platita pentru un credit de 57.000 de euro pe 30 de ani ridicandu-se la 338 euro. Oferta este insa doar in cazul in care clientul are un cont deschis la Raiffeisen in care ii este virat salariul.

Top 5 cele mai ieftine credite prin Prima casa

Banca – Prima rata – Total de plata DAE

Raiffeisen – 276,7 euro – -107.708 euro – 5,04%
Emporiki – 277,7 euro – 108.048 euro – 5,07%
Volksbank – 281,5 euro – 109.462 euro – 5,19%
BRD – 306,9 euro – 108.314 euro – 5,31%
BCR – 285,9 euro – 111.045 euro – 5,31%

Nota: Date valabile pentru un credit de 57.000 euro pe 30 de ani.
Sursa: Conso.ro

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 07.05.2010

Cu ce fel de venituri se mai pot lua credite de la banci

admin — Sat, 08 May 2010 09:34:06 +0000

Pentru a atrage clienti la credite bancherii au revenit treptat la paleta de venituri acceptate la dosar si inainte de criza, dupa aproape un an si jumatate in care castigurile din chirii, dividende sau cesiunea drepturilor de autor au fost in dizgratie. Totusi, exista in continuare banci care nu accepta decat veniturile din salarii si pensii la calculul capacitatii de rambursare a solicitantului de credit.

De exemplu, BRD ia in calcul in proportie de 100% veniturile din salarii, pensii, rente viagere, drepturi de autor si alocatii pentru copii, in timp ce dividendele, diurnele si veniturile din chirii sunt ponderate in proportie de 80-90%.

Dobanzile la depozite sunt luate in calcul 100% doar pentru credite de consum.

In schimb, austriecii de la Volksbank nu mai accepta la evaluarea bonitatii decat salarii si venituri asociate acestora. “In acest moment sunt luate in considerare veniturile nete din salarii, contractele de PFA (persoane fizice autorizate – n. red.) si pensiile”, au precizat reprezentantii bancii.

Volksbank s-a extins agresiv in anii de boom ai creditarii, ajungand in doar cinci ani de la jumatatea clasamentului pana pe locul trei in sistemul bancar, crescand aproape exclusiv pe creditul ipotecar. Banca avea la sfarsitul anului trecut o cota de piata de 6,6%, ceea ce inseamna active de 5,2 mld. euro.

Majoritatea bancilor accepta aproape toate tipurile de venit care au un caracter cert si permanent, inclusiv veniturile din bonuri de masa, din activitati liberale si din salarii obtinute in strainatate. Insa, in timp ce salariile obtinute in tara sunt luate in calcul in proportie de 100%, salariile obtinute in strainatate conteaza in proportie de 70-90%.

Banca Transilvania accepta in proportie de 100% salariile si veniturile asociate acestora, in timp ce contractele din drepturi de autor si dividendele sunt acceptate in proportie de 90%. Chiriile sunt ponderate intre 85% si 100% in functie de vechimea si durata contractului de inchiriere.

In schimb, la OTP veniturile din chirii intra in calculul gradului de indatorare a clientului doar in proportie de 55%. OTP a schimbat in ultima perioada ponderile acceptate pentru anumite categorii de venituri, spune Gabriel Cretu, directorul de retea si vanzari al bancii, in prezent dividendele, salariile obtinute in strainatate si veniturile obtinute ca PFA fiind ponderate intre 70% si 90%. Raiffeisen accepta 100% veniturile din salarii, pensii, drepturi de autor si profesii liberale, restul fiind luate in calcul in proportie de 50-70%.

Chiar daca accepta mai multe venituri, bancile au limitat totusi sumele acordate clientilor pentru a preintampina eventualele dificultati in rambursarea imprumuturilor, dupa ce anul trecut soldul creditelor neperformante a explodat.

“Gradul de indatorare a scazut fata de 2008 pentru ca si bancile au limitat valoarea creditelor, dar si clientii se autolimiteaza”, spune Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 07.05.2010

Bancherii si-au luat deja adio de la credite de 1,7 mld. €

admin — Thu, 06 May 2010 04:53:19 +0000

Problemele firmelor care se confrunta cu prabusirea vanzarilor si ale oamenilor care isi vad veniturile diminuate incep sa se vada si in bilanturile bancilor: sumele intarziate la plata mai mult de 90 de zile – pentru care sunt sanse minime sa fie recuperate – au sarit cu 11% doar in martie, ajungand la 7,1 mld. lei (1,7 mld. euro).

“Acesta este efectul crizei. Economia reala merge din ce in ce mai prost pentru ca nu s-a luat nicio masura concreta de sprijin, iar asta se reflecta in provizioanele pe care bancile le fac.

In plus, unii agenti economici se protejeaza de creditori intrand de bunavoie in insolventa”, spune Iuliu Muresan, vicepresedinte responsabil de managementul riscului la Bank Leumi, un jucator de talie mica din sistem. El spune ca majoritatea companiilor au probleme cu lichiditatile, dupa ce s-au confruntat cu prabusiri ale vanzarilor.

Sumele intarziate la plata mai mult de 90 de zile au urcat de peste trei ori in ultimul an, de la 2 miliarde de lei (0,5 mld. euro) in martie 2009. Bancherii pot practic sa “isi ia adio” de la acesti bani, iar BNR ii obliga sa considere ca sunt sanse minime sa primeasca inapoi si restul creditului pe care il au de recuperat de la respectivul client. Astfel, pentru creditele care inregistreaza restante mai vechi de 90 de zile bancile sunt obligate sa constituie provizioane care sa acopere in intregime expunerea fata de clientul respectiv. Chiar daca detin garantii imobiliare, bancherii au voie sa ia in considerare doar un sfert din valoarea acestora la diminuarea expunerii fata de clientul respectiv. Potrivit celor mai recente date, creditele incadrate ca “pierdere” totalizau 24,5 miliarde de lei la sfarsitul lunii februarie (6 mld. euro), reprezentand 13% din totalul expunerilor bancilor pe clientii din afara sectorului financiar.

In alta ordine de idei, Muresan spune ca reapar tensiuni si in zona clientilor individuali, unde lucrurile pareau ca se asaza, iar creditele neperformante se plafonasera.

“Se resimt si la clientii persoane fizice intarzieri la plata. Daca speram ca lucrurile s-au calmat, in mod cert eventuale majorari ale cotei unice de impozitare sau ale TVA vor aduce mai multe probleme. Economia reala nu poate absorbi aceste socuri pentru ca nu s-au luat masuri la timp”, spune Muresan.

Cresterea restantelor din martie a avut loc chiar in conditiile in care numarul debitorilor cu intarzieri la plata a scazut cu 4,4%, pana la 212.544. Aceasta inseamna practic ca valoarea medie a restantei fiecarui client a crescut.

Cererea de credite isi revine timid

Numarul clientilor care au batut la usile bancilor pentru credite a crescut totusi usor in martie, fata de luna februarie, arata datele BNR. Astfel, bancile au trimis in martie la Centrala Riscurilor Bancare (CRB, divizia a bancii centrale specializata in gestionarea informatiilor privind creditele acordate in sistem) 136.931 de interogari privind clienti potentiali, cu 34% mai multe decat in februarie. Totusi, numarul este doar putin peste media lunara din 2009.

In paralel cu revenirea cererii a aparut si o crestere marginala a numarului de clienti cu credite in derulare, pentru prima data dupa mai bine de un an de scaderi. Bancile aveau astfel 970.154 de clienti cu imprumuturi in derulare (potrivit datelor CRB, care centralizeaza insa informatii doar despre creditele fata de un singur client mai mari de 20.000 de lei), cu 500 mai multi decat in februarie.

Creditul privat a crescut in martie doar pe partea de finantari in valuta, cererea mai mare venind din partea companiilor. In schimb, clientii individuali raman reticenti la contractarea de noi finantari, dupa ce au trecut prin socul cresterii cursului si a dobanzilor in 2009, iar veniturile nu mai sunt sigure.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 06.05.2010

Related Blogs

860 de garantii aprobate pentru creditele acordate prin Prima Casa

admin — Sun, 02 May 2010 06:03:35 +0000

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a aprobat 850-860 de dosare de garantare a creditelor pentru achizitia de locuinte prin a doua varianta a programului “Prima Casa”, in valoare de 37-38 milioane euro, cele mai multe a cereri vizand apartamente construite inainte de 2008, informeaza Mediafax Business.

“Ritmul zilnic de avizare a dosarelor este de 100 de cereri. In continuare 20% dintre dosarele pe care le primim de la banci sunt incomplete si incorecte, de aceea trebuie sa le trimitem inapoi”, a declarat, vineri, Aurel Saramet, presedintele Fondului, intr-o conferinta organizata de Consiliul pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii.

Bugetul alocat in acest an pentru sustinerea achizitiei primei locuinte este de 700 de milioane de euro, fata de fondurile de un miliard de euro alocate in 2009, an in care a fost lansat acest program.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 30.04.2010

Related Blogs

Creditele cu dobanda promotionala, o bomba care inca ticaie

admin — Thu, 22 Apr 2010 05:23:32 +0000

Bancherii au dat in anii de boom al creditarii finantari ipotecare cu dobanzi promotionale – fixate la niveluri mici doar pentru o perioada scurta, dupa care devin variabile – de 7 mld. lei (circa 2 mld. euro, la cursul de atunci).

Acest artificiu de marketing se intoarce insa acum impotriva bancherilor: pe masura ce dobanzile se reseteaza rata lunara creste, dar cum clientii sunt deja sub presiune, multi ajung restantieri. Care ar putea fi impactul? Experti din BNR calculeaza ca bancile ar putea fi nevoite sa faca provizioane suplimentare de 85 mil.

lei (aproape 21 mil. euro). Suma nu este covarsitoare, avand in vedere ca bancile au deja facute provizioane de 4 mld. euro, iar soldul creste in fiecare luna cu zeci sau sute de milioane de euro. Spre exemplu, la un credit ipotecar de 40.000 de euro, rambursabil in 30 de ani, rata lunara era de 275 de euro, la o dobanda de 5,75% pe an. Daca dobanda urca la 7% pe an, rata ajunge 310 euro, sau 337 de euro la o dobanda de 8% pe an.

Creditele cu dobanda promotionala au fost cele care au impins spre colaps piata imobiliara americana, unde multi clienti cu venituri modeste au fost impinsi de brokeri si ajutati de banci sa cumpere case pe care de fapt nu si le permiteau.

Creditele cu dobanda promotionala au luat amploare in anul 2008 cand bancherii se grabeau sa castige cota de piata, ponderea creditelor ipotecare cu clauze promotionale in total credite nou acordate populatiei ajungand la peste 50%, potrivit raportului de stabilitate al BNR pe 2009. Anul trecut procentul a coborat la 30%. Bancile nu au riscat sa inghete nivelul dobanzii pe o perioada mai lunga de cinci ani. Ca volum, creditele promotionale reprezinta aproximativ 30% din stocul total al creditelor ipotecare acordate populatiei, care se apropie de 6 miliarde de euro.

Perioada de gratie pentru unele din aceste credite deja a inceput sa expire, astfel ca o sa apara sau deja au aparut in sistem debitori al caror serviciu al datoriei cel mai probabil va creste.

BNR avertiza inca de anul trecut ca daca venitul disponibil al acestor debitori nu va putea acomoda cresterea serviciului datoriei dupa perioada promotionala, atunci rata restantelor se va majora.

“La limita, daca am considera ca dupa perioada promotionala aceste credite se vor comporta precum celelalte, atunci cerinta suplimentara pentru acoperirea pierderii asteptate ar fi de 85 de milioane de lei”, au explicat surse din banca centrala.

Valoarea se calculeaza luand in considerare rata neperformantei la creditele ipotecare din prezent de 2,7%, volumul creditelor promotionale de 7 miliarde de lei si un coeficient de 0,45, reprezentand pierderea efectiva suferita de banca dupa valorificarea garantiilor detinute.

“Bancile pot sa apeleze la solutia restructurarii acestor credite, pentru ca debitorii sa poata plati si dupa finalul promotiei”, mai spun sursele citate.

Bancherii spun ca deja au avut clienti care s-au confruntat cu astfel de situatii.

“Dobanzile promotionala se situau undeva intre 5 si 7% pe an. Resetarea dobanzilor a inceput prin 2008, dar la BRD nu am avut probleme cu clientii pentru ca ii anuntam din start ce urmeaza. La noi dobanda initiala era undeva peste 5% pe an si ulterior se recalcula la o marja de 2,2% peste Euribor (situat la 4,8%-5% pe an in 2008 – n. red.)”, a explicat Lucian Cojocaru, directorul departamentului comercial al retelei BRD.

Pe piata au aparut insa si scandaluri pentru ca la anumite banci dobanda recalculata ajungea sa fie dubla fata de cea initiala.

Gabriela Nistor, director executiv retail banking Banca Transilvania, spune ca banca a avut mai multe oferte de credite cu dobanzi promotionala, situate in jurul a 6,5%-7,5% pe an la euro.

“La recalculare nu au fost probleme in mod deosebit cu clientii pentru ca acestia stiau ce presupune un astfel de credit”.

Date recente ale BNR arata insa ca portofoliile de credite in franci elvetieni – o alternativa foarte populara pentru finantarile imobiliare in 2007 si 2008 – se deterioreaza rapid.

Restantele la creditele contractate de populatie in alte monede decat leul, euro sau dolarul – categorie in care intra finantarile in franci elvetieni- au explodat la inceputul acestui an. Doar in ianuarie soldul s-a dublat, ajungand la 250 mil. lei (aproape 61 mil. euro), potrivit datelor BNR.

Bancile au folosit o asemenea solutie de finantare si pentru a genera un grad de indatorare mai mare pentru clienti. In februarie, soldul a mai urcat cu inca 16%, pana la 291 de milioane de lei (71 de milioane de euro).

Majoritatea creditelor cu dobanda fixa au facut parte din oferte promotionale, dobanda fiind fixata doar pentru primul an sau pentru primii doi ani, dupa care pot aparea cresteri.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Claudia Medrega , Ciprian Botea
Data : 22.04.2010

Related Blogs

Bancherii spun ca au bani de credite, dar consumul ramane slab in lipsa finantarii

admin — Tue, 20 Apr 2010 05:25:44 +0000

Consumul ramane punctul slab al revenirii economiei, insa bancherii, care pompau puternic credite in anii de boom, acum abia isi fac calculele pentru cate credite pot sa dea.

Totusi, analistii italieni sunt optimisti si considera ca bancile – majoritatea controlate de grupuri internationale – isi pastreaza capacitatea de a oferi credite si nu vor fi o frana pentru reluarea cresterii economice in regiune. Pe de alta parte, italienii noteaza ca in cazul majoritatii economiilor analizate se observa o iesire din criza cu doua viteze: in timp ce exporturile isi revin relativ rapid, cererea interna ramane foarte slaba.

“Vulnerabilitatile sectoarelor bancare din Europa Centrala si de Est au avut un rol important pe parcursul crizei.

La un an dupa soc, toate au supravietuit, nu neatinse, dar functionale”, spune Marco Annunziata, economistul-sef al grupului UniCredit.

Cererea interna nu poate proveni insa decat din cresterea salariilor, din consumul economiilor sau din creditare. Daca in anii de boom veniturile urcau rapid iar bancile pompau credite, in 2009 situatia s-a inversat. Salariile au inghetat, multi oameni si-au pierdut locurile de munca, iar bancile au oprit robinetul creditelor. Economistii au temeri mari privind revenirea consumului anul acesta, in conditiile in care somajul este asteptat sa creasca in continuare. Pe de alta parte, populatia este deja indatorata, ratele lunare la credite ajungand sa manance mai bine de o cincime din venitul disponibil. In aceste conditii, putini sunt cei care mai au curajul acum sa ia un credit, iar dobanzile inca mari la credite nu ajuta. Abia in ultima luna s-au vazut pe plan local primele semne ale schimbarii atitudinii bancherilor, care incep sa caute clienti. Scaderea soldului creditelor acordate inseamna pentru banci diminuarea bazei de venituri, intr-un moment in care profitabilitatea este oricum sub presiune.

Desi bancile din regiune, inclusiv cele din Romania, nu aveau in bilanturi active toxice – fiind concentrate pe activitatile traditionale de vanzare de credite, care inca aduc castiguri substantiale – criza le-a prins cu o serie de vulnerabilitati. Principalele probleme au fost determinate de dependenta ridicata de finantarea externa, in conditiile in care creditele acordate depaseau cu mult viteza de crestere a depozitelor. Pe plan local, creditele acordate clientelei depaseau cu aproape 25% depozitele atrase de banci, potrivit datelor BNR. Acestea nu includeau si creditele inregistrate direct in bilanturile altor entitati ale grupurilor din strainatate sau transferate dupa acordare. Raportul s-a corectat rapid pe perioaca crizei, coborand la 112% in decembrie 2009, in conditiile in care bancile au intrat intr-o lupta puternica pentru atragerea de fonduri de la clienti, dar au si continuat sa exporte parti din creditele din bilant.

O alta problema care a afectat bancile din regiune a fost ponderea mare a creditelor in valuta. Ponderea mare a creditului in valuta pe plan local – care reprezinta in prezent aproape 60% din totalul creditului privat – a fost unul dintre factorii care au influentat si deciziile BNR, care s-a opus in 2008 si 2009 unei deprecieri brutale a cursului, a explicat recent guvernatorul Mugur Isarescu. Analistii UniCredit noteaza ca dintre cele 12 sisteme bancare din regiune analizate, doar in tarile baltice, in Ucraina si in Kazahstan s-au inregistrat pierderi. In rest, sistemele bancare au reusit sa obtina un profit inainte de impozitare, in ciuda presiunii cu cheltuielile pentru provizioane.

Cel mai mare castig l-au acumulat bancile turce, cu circa 12 miliarde de euro, insa niciun alt sistem nu a reusit sa sara de pragul de 5 miliarde de euro. Pe plan local, BNR a calculat pentru anul trecut un castig net de 182 mil. euro la nivelul pietei bancare. Din cele 42 de banci, doar 22 au avut insa un rezultat pozitiv, in timp ce restul au lucrat pe pierdere.

“Creditele neperformante raman extrem de mari in Ucraina, Kazahstan si Rusia. In celelalte state, creditele neperformante s-au dublat sau chiar triplat in 2009, dar au ramas sub control, cu ponderi intre 5% si 10%”, mai spune Annunziata.

“Dintre cele sapte mari grupuri financiare care opereaza in regiunea Europei Centrale si de Est, care controleaza aproximativ o treime din active, doar unul a incheiat anul 2009 pe minus. Astfel, aceste grupuri, desi au facut provizioane de 25 de miliarde de euro anul trecut, sunt in pozitia de a reincepe activitatea de creditare in regiune. Sectoarele bancare nu ar trebui sa fie o frana pentru revenirea economiilor din regiune in anii urmatori”, concluzioneaza Annunziata.

Totusi, anul trecut bancile au franat puternic creditarea. In Romania, creditul privat inregistra in ianuarie o scadere cu 0,3% fata de ianuarie 2009, in termeni nominali. Excluzand impactul deprecierii cursului, care a umflat soldul creditelor in valuta in echivalent lei si al inflatiei, scaderea ar fi insa mai mare. Romania se afla astfel la mijlocul regiunii. In Ungaria, unde statul s-a implicat cu bani pentru sustinerea sistemului bancar, soldul creditelor a scazut cu 10%, iar in Ucraina cu circa 9%. La polul opus se situeaza Polonia, singura tara din Uniunea Europeana care a evitat anul trecut recesiunea economica, iar soldul creditelor a urcat cu peste 5%.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 20.04.2010

Related Blogs

Cum vor sa vanda bancherii credite: cu taxe de analiza dosar de sute de lei

admin — Tue, 20 Apr 2010 05:17:39 +0000

Bancherii se plang de lipsa cererii de credite, dar odata ajunsi in agentii clientii incep sa fie taxati chiar inainte sa contracteze finantarea.

Clientii care vor sa achizitioneze un credit imobiliar trebuie sa plateasca comisioane pentru analiza documentatiei de credit care se ridica la cateva sute lei, chiar daca in final ajung sa nu mai contracteze imprumutul. Bancherii justifica aceste comisioane prin costurile pe care le presupune realizarea analizei documentatiei. Totusi, nu toate bancile precep astfel de comisioane.

Spre exemplu, la BCR, cea mai mare banca locala, comisionul pentru analiza documentatiei in cazul creditelor cu garantii ipotecare este de 600 de lei.

Banca nu percepe un astfel de comision in cazul creditelor fara garantii. BRD, a doua banca dupa active, percepe un comision de 1% din suma ceruta, dar nu mai putin de 800 de lei, respectiv 200 de euro, la intocmirea dosarelor pentru credite imobiliare sau ipotecare. In cazul creditelor fara garantii, comisionul reprezinta 2,5% din suma solicitata, cu o valoare minima de 180 de lei si un plafon de 800 de lei. Unii clienti s-au confruntat cu situatii in care au platit comisionul insa nu li s-a aprobat creditul, existand discutii ample pe forumurile specializate.

“Sunt doua etape – mai intai se face un prescoring (precalificare, n. red.), in care consilierii iti spun daca te incadrezi. Cand vii cu dosarul la analiza, costa, pentru ca si banca are cheltuieli”, spun oficialii BCR. Analiza presupune, spre exemplu, interogari la bazele de date ale Biroului de Credit si Centralei Riscurilor Bancare, care sunt taxate, dar si verificarea datelor privind angajatorul. “Teoretic pot sa existe cazuri in care un client sa plateasca comisionul de analiza si sa nu obtina creditul, dar avand in vedere ca se face un prescoring, sunt destul de putine. Daca omul a fost sincer, de buna-credinta si a prezentat toate creditele pe care le are cand s-a facut analiza initiala, nu ar trebui sa fie respins”, mai spun oficialii BCR. Banca nu are insa o statistica privind aceste cazuri.

“Comisionul de analiza a dosarului de credit se achita o singura data, la momentul depunerii documentatiei necesare pentru accesarea unui credit. Acest comision cuprinde costurile implicate in procesul de analiza a unui dosar de credit, cum ar fi costul de interogare la Biroul de Credit. Numarul clientilor care achita acest comision si carora li se respinge cererea de creditare este foarte mic”, afirma si reprezentantii Millennium Bank.

Sunt insa si banci care nu percep astfel de comisioane. Spre exemplu, la Raiffeisen comisionul de procesare reprezinta 1,9% din suma, dar se retine la acordarea creditului, in cazul creditelor imobiliare. La creditele de consum, comisionul este de 3% din suma si se percepe, de asemenea, la acordarea finantarii.

CEC Bank percepe un comision de 15-400 de lei pentru analiza documentatiei la creditele cu garantii imobiliare. Pentru creditele fara garantii, la care clientul incheie o asigurare pentru riscul de viata si de somaj, comisionul este zero.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 20.04.2010

Related Blogs

Cinteza, BNR: Sunt optimist cand vad ca reapar reclamele la credite

admin — Sat, 17 Apr 2010 06:37:57 +0000

Reaparitia reclamelor pentru promovarea creditelor este vazuta ca un semn bun de Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR, care spune ca aceasta schimbare il determina sa fie “optimist”.

“Timp de un an de zile nu a fost nicio reclama la credite. Acum a reaparut reclama, insa cererea nu se manifesta. Exigentele bancilor au crescut, dar si lumea are retineri sa mai ia credite”, spune Cinteza.

Majoritatea bancilor au operat scaderi de dobanzi in primul trimestru, dupa semnalele transmise de BNR, iar unii jucatori, precum BRD, UniCredit, Bancpost sau Banca Transilvania au derulat campanii de promovare, inclusiv pe TV.

Este pentru prima data din 2008 cand Cinteza inlocuieste “ingrijorarile” cu “optimismul”.

Chiar si in februarie seful Supravegherii era preocupat de ritmul de crestere a creditelor neperformante, problemele mutandu-se pe rand, in ultimul an, de la populatie la micile companii, iar apoi chiar si la cele cu afaceri mai mari.

Acum, Cinteza spune ca nicio banca dintre cele 42 din sistem nu se confrunta cu probleme semnificative.

“Nu sunt banci care sa aiba solvabilitate sub 11%. Media pe sistem este 14% si ma astept sa treaca de 15% dupa depunerea bilanturilor”, spune directorul BNR. Indicatorul de solvabilitate, care masoara adecvarea fondurilor proprii detinute de banci in functie de riscurile asumate, este principalul barometru urmarit de autoritatea de supraveghere.

Anul trecut, castigul net cumulat al celor 42 de banci a fost de 772 de milioane de lei (183 de milioane de euro), in scadere de sase ori fata de varful istoric atins in 2008 din cauza cheltuielilor mari cu provizioanele, facute pentru a acoperi eventuale pierderi din nerambursarea creditelor acordate. Totusi, doar 22 dintre banci au incheiat anul pe plus, in timp ce restul de 20 (in general jucatorii de talie mica) s-au confruntat cu pierderi nete.

Seful Supravegherii spune ca deteriorarea portofoliilor de credite continua, insa ritmul a incetinit considerabil in ultimele luni.

Pe primele doua luni ale anului, bancile au acumulat un profit net de 261 de milioane de lei (63 milioane de euro), potrivit celor mai recente date ale BNR.

Rata riscului de credit unu – ponderea creditelor incadrate in “indoielnic” si “pierdere”, respectiv cu intarzieri mai vechi de 61 de zile la plata ratelor, in cadrul portofoliului total – se apropie de 16%.

“Este normal sa creasca, atat timp cat baza de comparatie, respectiv creditul, stagneaza”, spune Cinteza. Ponderea era de 4% la sfarsitul lui 2007, iar in decembrie 2008 urcase la 6,5%.

Provizioanele facute de banci continua sa urce, ajungand la sfarsitul lui februarie la 16,1 miliarde de lei (aproape 4 miliarde de euro). Cresterea din februarie a fost insa de numai 1,5%, fata de ritmuri de 3%-6% in lunile precedente.

In paralel, expunerea bancilor fata de clientii din afara sectorului financiar a scazut incet, dar fara intrerupere in ultimele luni, ajungand la 192 de miliarde de lei (aproape 47 de miliarde de euro) in februarie.

In februarie anul trecut, expunerea era de 198,5 miliarde de lei (putin peste 46 de miliarde de euro, la cursul de atunci).

Cinteza spune ca singura preocupare ramane acum actualizarea de catre banci a colateralului detinut pentru creditele acordate. In mare parte, colateralul este reprezentat de proprietati imobiliare – locuinte sau terenuri. Bancile au obligatia sa reevalueze cel putin o data pe an colateralul detinut in cadrul contractelor de credit, insa aceasta prevedere nu era urmarita cu mare atentie in anii cand preturile la imobile cresteau rapid.

Inca din primavara trecuta seful Supravegherii le cerea bancherilor sa nu uite sa actualizeze valoarea garantiilor, in conditiile in care pe piata imobiliara preturile au coborat considerabil fata de varfurile inregistrate in 2008.

Bancherii privesc insa cu reticenta, in conditiile in care reevaluarile le-ar putea aduce cheltuieli in plus. Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, spunea recent ca asemenea proceduri ajung in cele din urma sa subrezeasca sistemul bancar, pentru ca profitabilitatea este mai mica.

Daca garantiile detinute nu acopera integral valoarea creditului ramas de rambursat de catre client, diferenta se provizioneaza.

Intr-un astfel de caz, banca poate sa mearga catre client pentru a cere garantii suplimentare, insa pentru aceasta trebuie sa ajunga la o noua intelegere.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 16.04.2010