Totusi, exista banci care si-au stabilit tinte mai agresive de crestere in incercarea de a castiga cota de piata, profitand de slabiciunea unor competitori presati sa-si diminueze costurile.

“Pe partea de creditare a persoanelor fizice, anul acesta nu va aduce cresteri semnificative date fiind contextul economic actual si starea de incertitudine a populatiei cu privire la evolutia veniturilor si la situatia locului de munca”, spune Gabriela Nistor, director executiv retail la Banca Transilvania.

Ea vede pentru 2010 o crestere de 10-12% a pietei de credite de retail si estimeaza pentru banca sa o crestere a soldului cel putin la nivelul pietei.

Un avans mai mare ar putea sa se inregistreze insa pe partea de credite imobiliare, unde bancherii spera si la un efect pozitiv din directia programului “Prima casa”.

Anul trecut, soldul creditelor ipotecare a crescut cu 9,2% la nivelul intregii piete, pana la 5,75 mld. euro, potrivit datelor BNR. Cresterea de aproape o jumatate de miliard de euro din 2009 este egala cu nivelul garantiilor utilizate de banci din plafonul alocat programului “Prima casa”.

Pe partea de credite de consum, al caror sold a stagnat anul trecut la 71,6 mld. lei (circa 17 mld. euro), bancherii spun ca anul acesta cresterea va fi limitata. “Raiffeisen Bank si-a propus pentru 2010 o crestere usoara a soldului creditelor atat pe segmentul de consum, cat si pe cel al creditelor imobiliare”, spune Mitica Tararache, directorul diviziei persoane fizice din cadrul Raiffeisen Bank. “Usoara” ar insemna o crestere cu o singura cifra.

In schimb, Garanti Bank, sucursala locala a unuia dintre cele mai mari grupuri financiare din Turcia, si-a propus pentru anul acesta o crestere cu 40% a portofoliului de credite pentru populatie. Garanti urmeaza in acest moment un plan de expansiune cu sustinerea bancii mama din Turcia, anul trecut fiind unul dintre putinii creditori care si-au majorat cota de piata, la peste 1% fata de 0,6% in 2008. In decembrie 2009, banca ajunsese la active de 830 mil. euro si la un portofoliu total de credite de 550 mil. euro, ceea ce o situeaza pe locul 17 in clasamentul dupa active al bancilor.

Alpha Bank, care a avut anul trecut o crestere de circa 15% a activelor si a urcat pe locul patru in clasamentul celor mai mari banci locale, tinteste in 2010 o crestere pe creditare “la nivelul pietei” si se asteapta la o contributie importanta din partea programului “Prima casa”. “Tinta de crestere pentru 2010 va urma trendul ascendent evidentiat de rezultatele din 2009 si va tine cont de tendintele semnalate de piata. Preconizam ca in decursul acestui an sa onoram cererea de credite prin Prima casa si sa acoperim plafonul alocat”, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank.

Banca a dat in prima etapa a programului “Prima casa” peste o mie de credite in valoare totala de 48 mil. euro, iar la inceputul anului a primit o suplimentare a plafonului alocat initial. Pentru 2010 a primit un plafon de 48,6 mil. euro.

Banca Transilvania a primit un plafon de 26,95 mil. euro in a doua etapa din “Prima casa”, dupa ce solicitase 50 mil. euro, in conditiile in care a existat o suprasubscriere a plafonului total alocat de Guvern. Reprezentantii bancii estimeaza insa ca cel mai probabil acest plafon va fi epuizat inainte de finalul programului si va solicita majorari ulterioare.

La sfarsitul anului trecut, Banca Transilvania avea un portofoliu de credite de retail de 5 mld. lei, in crestere cu 8% fata de 2008. Peste 50% din creditele acordate populatiei erau credite imobiliare si credite de consum garantate cu ipoteca.

Inca un pas inapoi in ianuarie

Creditul de retail a inceput cu stangul anul acesta, in ianuarie soldul total al creditelor acordate populatiei coborand cu 1,7% la valori exprimate in lei fata de luna anterioara, pana la 98,8 miliarde de lei (circa 24 mld. euro) pe fondul unei scaderi cu aproape doua procente a creditului de consum, arata datele BNR. Fata de ianuarie 2009, scaderea este de 4,3%. In 2010, speranta bancherilor se indreapta spre cele 700 de milioane de euro, reprezentand garantiile alocate de Guvern pentru programul “Prima casa”. Liderii pietei BCR si BRD spun ca anul acesta vor depune eforturi pentru a folosi intregral plafoanele alocate, adica peste jumatate din suma totala.

Aplica acum !

Creditele de retail din Romania le-au dat cele mai mari batai de cap austriecilor de la Erste, inregistrand in 2009 unul dintre cele mai rapide ritmuri de deteriorare.

Doar in trimestrul al patrulea provizioanele constituite in Romania pentru creditele acordate persoanelor fizice si intreprinderilor mici si mijlocii au totalizat 200 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel inregistrat intre subsidiarele grupului din regiunea Europei Centrale si de Est.

Erste mai are operatiuni in Cehia, care ramane cea mai mare piata externa a grupului, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia si Ucraina.

In raportul sau, Erste noteaza ca 1,2% din volumul creditelor de retail a fost restructurat, aceasta fiind a doua cea mai ridicata pondere inregistrata in cadrul subsidiarelor grupului dupa Ucraina, cu 18% din credite. Pe locul al treilea a fost Ungaria, cu 1% din total.

Erste a raportat active neperformante in Romania de 1,61 miliarde de euro la sfarsitul anului trecut, din care 1,49 miliarde de euro reprezentau expuneri fata de clienti individuali si firme de mici dimensiuni.

BCR a facut anul trecut provizioane de 2,28 miliarde de lei (540 de milioane de euro), in conditiile in care ponderea creditelor neperformante a urcat de la 4,6% la sfarsitul anului 2008 la 13,1% in decembrie anul trecut. Desi a provizionat puternic, BCR mai acopera doar 55% din volumul creditelor neperformante prin provizioane, in conditiile in care la sfarsitul anului 2008 gradul de acoperire era de peste 100%. Reprezentantii BCR noteaza totusi ca “rata de acoperire a NPL (credite neperformante, n. red.) a fost mentinuta la un nivel confortabil de 122% (garantii si provizioane).”

Desi portofoliul de credite a inregistrat o variatie marginala, soldul fiind la sfarsitul anului trecut de 12 miliarde de euro, BCR a reusit sa isi majoreze puternic veniturile operationale, in special pe seama marjei de dobanda.

Pe intregul an 2009 venitul net din dobanzi a urcat la aproape 905 milioane de euro, fata de 717 mil. euro in anul precedent, in timp ce veniturile din operatiuni financiare au urcat cu 65%, pana la 100 mil. euro, potrivit datelor prezentate de Erste. In schimb, veniturile din comisioane au scazut cu 23%, pana la 167 de milioane de euro, in conditiile in care activitatea de creditare a incetinit semnificativ. Austriecii au folosit pentru transformarea rezultatelor din lei in euro cursul de la sfarsitul anului 2009, pentru a elimina influenta deprecierii cursului. In mod uzual pentru transformarea veniturilor se utilizeaza cursul mediu al perioadei in care sunt realizate.

In paralel cu cresterea veniturilor, BCR a luat masuri si pentru diminuarea cheltuielilor. Astfel, numarul de angajati a scazut cu 9,7%, pana la 9.012 persoane. Austriecii noteaza o scadere cu 2% a cheltuielilor generale administrative, la 403 mil. euro.

In raportul publicat la Bucuresti, BCR noteaza o crestere cu 18%, in lei, a venitului operational, pana la 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro). Cheltuielile operationale au scazut cu 2% in lei, la 1,7 miliarde de lei (404 milioane de euro).

La nivelul individual al bancii BCR, volumul activelor a coborat de la 16 miliarde de euro la 15,2 miliarde de euro, in timp ce exprimat in lei volumul a fost relativ constant, la 64,5 miliarde de lei. Soldul creditelor a urcat usor, de la 11 la 11,2 mld. euro. Reprezentantii bancii noteaza o crestere cu 15% a portofoliului de credite pe sectorul corporate, in timp ce pe retail soldul a scazut cu 6,9% “ca urmare a declinului cererii eligibile si a unui management al riscului mai ferm”.

Aplica pentru credit

Astfel, banca vinde acum credite ipotecare in euro cu o dobanda de 6% pe an. Costul anual efectiv (DAE) ajunge la 7,72%, pentru un credit de 300.000 de euro rambursabil in 30 de ani.

“In functie de tendintele pietei, anticipam si alte scaderi ulterioare, atat pentru creditele in moneda nationala, cat si pentru cele in euro”, spune Murat Atay, directorul general al Garanti Bank.

La creditele de nevoi personale cu garantii reale dobanda nominala este de 6,18% pe an, in timp ce dobanda anuala efectiva ajunge la 8,57% (pentru o suma de 300.000 de euro, rambursabila in 30 de ani). Garanti este un jucator de talie mica pe piata, dar anul trecut turcii au reusit sa isi majoreze activele cu peste 40%.

O prima ajustare de inceput de an o facuse Banca Transilvania, un jucator din top cinci, care redusese dobanzile la creditele in lei cu jumatate de punct procentual, transmitand astfel catre clienti semnalul dat de BNR prin reducerea dobanzii de politica monetara. Saptamana aceasta si maghiarii de la OTP Bank au ieftinit creditele in lei.

Bancherii spun ca in continuare cererea de credite ramane foarte slaba, chiar si in zona de retail, majoritatea clientilor temandu-se pentru siguranta veniturilor sau chiar a locului de munca. Pe de alta parte, Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, admitea ca este nevoie si de o reducere a dobanzilor pentru a stimula cererea de credite.

Bancile au nevoie acum sa acorde credite, intrucat au suficiente lichiditati si au nevoie de plasamente care sa le aduca venituri consistente, pentru a-si reface marjele de profit, comprimate de cresterea cheltuielilor cu provizioanele.

Aplica pentru credit

Aceasta este o noua serie de reduceri de dobanzi la creditele oferite, dupa ce in urma cu aproximativ zece zile alte trei banci au ieftinit imprumuturile – Intesa Sanpaolo Bank, Alpha Bank si UniCredit.

“Bancile au nevoie din nou sa faca bani. Toate vor trebui sa reia creditarea, pentru ca toate sunt afectate de creditele neperformante si au nevoie de venituri mai multe. Conteaza bineinteles care vor fi primele, pana se va crea o masa critica, iar ulterior, concurenta va pune presiune si pe celelalte banci sa reduca dobanzile.

Daca jucatorii mari de pe piata vor reduce semnificativ dobanzile, lucrurile se vor accelera”, comenteaza Dragos Cabat, managing partner al firmei Financiar View.

Banca Romaneasca a revizuit dobanzile la creditele de consum din portofoliu, ca urmare a scaderii indicilor de referinta (EURIBOR si ROBOR). Astfel, la creditele de consum, banca a ajustat dobanda la lei de la 11,77 la 11,38% pe an, iar la euro de la 5,1 la 3,64% pe an. La creditele vechi acordate in franci elvetieni, dobanda a scazut de la 4,42% la 3,54%. La dobanzile de baza mentionate se adauga marjele fixe diferentiate in functie de tipul de produs. Ratele aferente creditelor contractate in lei, euro si franci elvetieni scad cu pana la 3%, 16%, respectiv 10%.

“Banca Romaneasca a modificat ratele dobanzii de baza oferite pentru creditele de consum garantate si negarantate, conform strategiei sale de a le adapta trimestrial pe baza evolutiei indicilor de referinta EURIBOR, ROBOR si LIBOR. In acest context, clientii nostri vor beneficia de reducerea ratelor lunare aferente creditelor de consum contractate”, a declarat Lakis Couninis, director executiv pe retail.

Banca Romaneasca modifica trimestrial dobanzile la creditele de consum, de obicei pe data de 25 a primei luni din trimestrul urmator, in functie de evolutia indicilor de referinta, conform contractelor incheiate cu clientii. In legatura cu creditele noi, Banca Romaneasca admite ca “nu prea se mai dau”.

“Cel mai important este ca bancile sa dezghete creditarea, nu neaparat sa reduca nivelul dobanzilor, dar sa fie o disponibilitate mai mare a bancilor sa dea credite”, spune Cabat, referitor la “problema ofertei” din piata creditelor. Bancile insa au spus in mai multe randuri ca exista si o “problema de cerere”, pentru ca nu mai sunt clienti doritori sa se angajeze la noi cheltuieli in conditiile actuale in care somajul creste alarmant si in care consumul a scazut vizibil.

Banca Carpatica a redus miercuri dobanzile si comisioanele la creditele noi. Costurile contractarii unui credit ipotecar au coborat la 9,32% pe an la euro (dobanda anuala efectiva, care include si comisioanele aferente creditului), fata de 11,97% anterior, si la nivelul de 15,07% la lei, fata de 19,45% anterior.

Dobanda anuala efectiva pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca ale Carpatica s-a redus cu peste doua puncte procentuale la euro, pana la nivelul de 9,37% pe an, si cu patru puncte la lei, pana la nivelul de 14,99% pe an. La creditele auto Carpatica, dobanda anuala efectiva este acum de 15,16% la euro si de 21,06% la lei.

La creditele de nevoi personale in lei ale ING, dobanda standard este de 17,75% pe an, insa in perioada 10 octombrie si 30 noiembrie, banca desfasoara o promotie prin care acest credit poate fi luat cu o dobanda de 15,5% pe an.

Totodata, ING a trimis scrisori clientilor prin care ii informeaza ca dobanda aplicabila contractului de credit se modifica la 15,75% incepand cu luna urmatoare. Banca nu a comentat pe marginea acestui subiect pana la inchiderea editiei.

Emporiki Bank, un jucator de talie mica de pe piata, desfasoara de asemenea o promotie pentru clientii intreprinderi mici si mijlocii din domeniul industriei alimentare si agricultura prin care un credit de maxim un milion de euro (sau echivalent in lei) poate fi luat cu o dobanda standard calculata dupa formula EURIBOR la 3 luni + 7% pe an sau ROBOR la 1 luna + 6%, raspunsul la cererea de credit fiind dat in doar cinci zile.

“Din studiile noastre, am constatat ca perioada de raspuns pentru dosarele IMM este in medie de o luna. Practic, venim in ajutorul companiilor mici si mijlocii din domeniul alimentatiei si agriculturii cu micsorarea perioadei de raspuns a cererii lor”, spun reprezentantii Emporiki.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Izabela Badarau
Data : 27.11.2009

“In primavara eram ingrijorat de evolutia creditelor de nevoi personale, dar in ultimele doua luni situatia arata mai bine. Am ajuns la concluzia ca am mers prea jos cu venitul minim cerut clientilor. In vremuri de criza, cei cu venituri mici sunt primii care sunt loviti”, a aratat Roggemans. El spune ca provizioanele ajunsesera la 3%-4% din volumul creditelor, fata de niveluri naturale de 1%-1,5%.

Roggemans considera ca nivelul provizioanelor se va stabiliza in perioada urmatoare sub nivelul de 2% din portofoliul de credite, in ciuda perspectivelor de inrautatire a somajului. El priveste totusi cu ingrijorare spre planurile Guvernului de a face disponibilizari masive in sectorul public.

“Daca Guvernul va face multe concedieri, vor fi probleme. In Romania sunt multi angajati in sectorul public, iar o buna parte sunt clienti ai bancilor”, admite Roggemans. Pe de alta parte, el subliniaza ca aducerea sub control a deficitului public este principala provocare pentru Romania, acesta fiind acum unul dintre principalii indicatori urmariti de investitorii straini.

Roggemans spune ca in prezent vanzarile lunare de credite de retail ale ING sunt la 50%-60% fata de anul trecut, dupa ce in primavara coborasera la 30%. Totusi, odata cu lansarea unor noi produse de finantare – inclusiv un credit cu dobanda de 5,5% pe an, oferit ca alternativa la programul guvernamental Prima casa- el se asteapta ca procentul sa urce la 80%.

Nu am cumparat bondurile in euro ale Trezoreriei pentru ca ar fi insemnat sa pierdem bani

ING nu a participat la licitatia prin care Trezoreria a vandut in august obligatiuni in euro pe piata locala, desi regulamentul dealerilor primari ii cerea sa faca o oferta pentru cel putin 10% din valoarea anuntata, intrucat titlurile au fost oferite la o valoare fixa a dobanzii, iar un astfel de plasament ar fi insemnat asumarea unei pierderi, a explicat Misu Negritoiu.

BNR a trimis de altfel un avertisment scris catre ING si MKB Romexterra, cele doua banci care, desi activeaza ca dealeri primari pe piata titlurilor de stat, nu au participat la acea emisiune.

“Ce s-a intamplat cu emisiunea Ministerului Finantelor este unicat, nu s-a mai facut o emisiune cu dobanda prestabilita. Noi nu ne-am incadrat. Din punctul nostru de vedere, ne-ar fi provocat o pierdere”, a explicat Negritoiu. El a subliniat ca pe piata secundara titlurile se tranzactioneaza la randamente mai mari decat cel la care au fost emise (de 5,25% pe an), ceea ce inseamna ca un investitor care le vinde acum inregistreaza o pierdere.

La jumatatea lui august, Trezoreria a vandut bancilor bonduri in euro cu maturitatea de patru ani in valoare de 447 milioane de euro, fata de un volum planificat de 300 de milioane de euro. Titlurile au fost plasate prin subscriptie publica, la valoare nominala si un cupon de 5,25% pe an.

Roggemans se intoarce in Belgia

Mandatul lui Albert Roggemans, 60 de ani, in Romania se va incheia in noiembrie, iar ulterior el se va intoarce in Belgia, tara sa de origine, pentru a prelua conducerea unei banci create in urma cu cativa ani de ING. Grupul nu a desemnat inca un succesor pentru Roggemans, in prezent fiind in derulare procesul de selectie.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 17.09.2009

Dobanda ajunge astfel la 7,7% pe an (in conditiile in care Euribor pentru scadenta de trei luni era ieri de 1,27% pe an), insa variaza in functie de durata de rambursare si profilul de risc al clientului.
La creditele in lei cu dobanda indexata in functie de indicatorul pietei interbancare (Robor) marja nu a fost modificata, ramanand la 8 puncte procentuale, conditii in care costul se ridica la aproape 19% pe an.
“Noi am dat semnalul, am fortat. Asteptam ca BNR sa ia masuri fata de bancile care in continuare pastreaza dobanzile sus. Se exagereaza cu dobanzile pasive in continuare si asta creeaza distorsiuni si pentru dobanzile la credite”, spune Sorin Popa, director general adjunct al BRD-SocGen.
El considera ca dobanzile pentru depozitele la euro ar trebui sa fie in jurul nivelului de 3-4% pe an, iar la lei la 10% pe an, in conditiile in care dobanda cheie a BNR ar cobori cu jumatate de punct fata de nivelul actual, la 9% pe an. BNR va lua in discutie nivelul dobanzii cheie la sfarsitul lunii, cand este programata proxima sedinta pe probleme de politica monetara, iar piata vede posibila o noua reducere, in conditiile in care inflatia anuala a coborat in mai sub asteptari, la 5,95%.
BRD a redus la inceputul acestei saptamani dobanzile la depozite cu pana la 1,75 puncte procentuale. Modificarile au vizat produsele speciale (Depozitul 1.000 pentru clienti individuali, respectiv Depozitul 10.000 pentru companii), pentru care dobanzile sunt acum intre 11% si 12% pe an. Pentru depozitele la termen standard BRD plateste dobanzi de 6%-7% pe an. Majoritatea bancilor au ajustat dobanzile in ultima luna, insa in continuare in ofertele promotionale pot fi gasite depozite cu rate de 14% – 15% pe an. Chiar BCR, cea mai mare banca din sistem, ofera in prezent depozite cu dobanzi de 14% pe an.
La depozitele in euro dobanzile au coborat de asemenea, cele mai bune oferte fiind acum la 6% pe an, fata de 8%, cat erau in primavara. Nivelul ridicat al dobanzilor a fost criticat in mai multe randuri, atat de oficialii bancii centrale, cat si, mai recent, de presedintele Traian Basescu.
“Stiu ca Directia de Supraveghere (din BNR, n. red.) se implica foarte mult, numai ca unele banci amana luarea unei decizii si creeaza distorsiuni. Bancile care platesc dobanzi uriase vor avea probleme. BNR ar trebui sa reactioneze dur”, considera Popa. El spune ca exista in continuare banci in sistem care au probleme cu lichiditatile si platesc dobanzi “aiuritoare” la depozite, fortand astfel si concurenta sa ofere dobanzi ridicate, pentru a nu-si pierde clientii.
“Trebuie sa fie responsabilitate macar din partea societatilor de stat, care au disponibilitati, sa nu faca licitatii (pentru obtinerea unui nivel cat mai ridicat de dobanda, n. red.)”, a conchis Popa.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 12.06.2009