Fabrica de Credite Ipotecare & Imobiliare » credit

Cat costa restructurarea unui credit. Bancile tot nu renunta la comisioane

admin — Thu, 06 May 2010 04:58:14 +0000

Clientii care au probleme financiare pot obtine fara costuri administrative initiale prea mari o restructurare a creditelor, prin prelungirea perioadei de rambursare sau obtinerea unei perioade de gratie de cateva luni.

Majoritatea bancilor percep comisioane de restructurare de cativa zeci de lei, in timp ce altele nu solicita nicio taxa suplimentara clientilor care dovedesc ca situatia financiara li s-a inrautatit, dar in final costul suportat de client poate sa urce cu pana la 15%.

“Daca isi prelungeste perioada de rambursare are de platit mai multa dobanda si pe cale de consecinta si costul final al creditului va fi mai mare.

In cazul in care opteaza pentru perioada de gratie, clientul plateste doar dobanda. Aici diferenta de cost depinde in foarte mare masura de structura si tipul creditului”, spune Anca Bidian, directorul general al brokerului de credite Kiwi Finance.

De exemplu, pentru un credit de 20.000 de lei contractat pe o perioada de cinci ani la dobanda medie de pe piata un client plateste la sfarsitul perioadei de creditare aproximativ 28.000 de lei. Daca dupa trei ani de derulare a contractului decide sa-si prelungeasca perioada de rambursare de la cinci la sapte ani, costul total al imprumutului urca la 32.000 de lei, potrivit unui calcul al Kiwi Finance.

BRD percepe un comision de reesalonare la creditele pentru persoane fizice de 1% din soldul imprumutului, dar nu mai putin de 87,5 lei sau 25 de euro in cazul creditelor in valuta, acesta fiind unul dintre cele mai mari comisioane de pe piata. Comisionul este valabil pentru creditele de nevoi personale fara garantii.

In acelasi timp, CEC percepe un comision de 0,2% din valoarea sumei reesalonate pentru creditele in lei, acesta urcand pana la 2% la imprumuturile in valuta. Pentru creditele ipotecare reesalonarea se face fara niciun comision. Majoritatea bancilor au insa costuri fixe indiferent de valoarea creditului reesalonat. In schimb, BCR percepe un comision fix de 10 euro pentru prelungirea perioadei de creditare, amanarea la plata cu maximum doua luni sau solicitarea unei perioade de gratie de maximum sase luni in cazul in care clientul nu are restante. Comisionul creste la 30 de euro daca respectivul client are intarzieri la plata ratelor lunare. “Aceste costuri acopera cheltuielile administrative ocazionate de procesarea cererilor si restructurarea propriu-zisa in sistem”, au precizat reprezentantii BCR.

Clientii Millennium platesc un comision de 50 de lei pentru modificarea oricarui parametru al creditului, in timp ce Alpha Bank nu percepe comision de reesalonare a creditului clientilor a caror situatie financiara s-a inrautatit, oficialii bancii sustinand ca au ales aceasta solutie pentru a nu pune si mai multa presiune asupra acestora. La schimbarea datei de scadenta a creditului, bancile percep de obicei taxe cuprinse intre 10 si 15 euro.

Chiar daca bancile nu au comisioane exorbitante sau o documentatie prea stufoasa la restructurarea creditelor, clientii sunt nemultumiti de modul in care bancile ii trateaza in momentul in care incearca sa-si mai reduca din povara financiara.

“Am depus dosarul la banca de o saptamana si pana acum nu am fost contactat, desi mi-au spus ca voi primi un raspuns in cateva zile. Nici nu au vrut sa-mi dea mai multe detalii legate de restructurare. Mi-au cerut o copie dupa contractul de munca si o adeverinta din care sa reiasa ca am un venit mai mic decat atunci cand am luat creditul”, spune Catalin L., care incearca sa-si restructureze un credit luat in urma cu cativa ani.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 06.05.2010

Related Blogs

ING a urcat la 35% avansul la creditul de Casa Noua

admin — Tue, 13 Apr 2010 06:51:13 +0000

ING a majorat avansul minim la creditul ipotecar ING de Casa Noua, lansat anul trecut ca alternativa la programul Prima Casa, de la 25% la 35% din valoarea bunului finantat, potrivit datelor de pe site-ul bancii. Creditul este oferit in euro si vine cu o dobanda nominala de 6,9% pe an. Valoarea maxima a creditului este de 80.000 de euro, iar gradul de indatorare poate ajunge pana la 40% din venitul debitorului. Banca nu percepe comision de administrare, iar comisionul de acordare este de 1% din valoarea imprumutului plus o suma fixa de 250 de lei.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 12.04.2010

Related Blogs

Credit pentru fermieri de la BRD garantat de FGCR

admin — Tue, 12 Jan 2010 07:21:46 +0000

BRD acorda fermierilor care beneficiaza de sprijinul financiar de stat credite pentru finantarea activitatilor curente pana la plata integrala a sumelor alocate de la bugetul de stat. Sectoarele eligibile sunt: legume si fructe destinate prelucrarii industriale, viticultura, tutun, hamei, cartofi, plante medicinale si aromatice, zootehnie. Agricultorii pot obtine imprumuturi de pana la 90% din valoarea estimata a sprijinului financiar de la stat in baza unei adeverinte emise de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) care sa certifice cuantumul acestui sprijin.

Imprumuturile sunt garantate in proportie de 50% de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 12.01.2010

Vesti proaste pentru bancheri: 80% din romani nu vor sa se imprumute

admin — Sat, 12 Dec 2009 17:56:21 +0000

Majoritatea romanilor nu au incredere in sistemul financiar si nu intentioneaza sa contracteze un credit si nici sa economiseasca in urmatorul an, potrivit unui studiu al Fondului de Garantare.

Peste 80% din romani nu intentioneaza sa contracteze un credit in urmatorul an, iar aproximativ 70% nu se gandesc sa faca economii, avand in vedere ca situatia lor financiara s-a inrautatit, arata un studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDSB).

“Sentimentul in aceasta toamna este coplesitor negativ. Gradul de nesatisfactie vizavi de situatia financiara a populatiei este mai mare: 38% (din participantii la studiu – n. red.) considera ca situatia este mai proasta si 11% considera ca este mult mai proasta decat anul trecut”, a declarat Eugen Dijmarescu, presedintele FGDSB si fost viceguvernator al BNR.

Astfel, doar 2% din cei aproape 2.000 de participanti la studiul comandat de FGDSB sunt siguri ca vor contracta un credit anul viitor, 8% afirma ca intentioneaza sa ia un credit, dar nu sunt siguri ca vor face acest lucru, iar 83% sunt convinsi ca nu se vor imprumuta de la banci. Pe de alta parte, studiul arata aceeasi tendinta in domeniul economisirii: doar 7% din participanti spun ca vor economisi cu siguranta in urmatoarele 12 luni, 19% afirma ca ar vrea sa economiseasca, dar nu sunt siguri ca vor face acest lucru, iar 69% sustin ca nu vor economisi deloc in 2010.

Studiul arata ca aproape 70% din romani au foarte putina incredere – sau chiar deloc – in sistemul bancar, iar o pondere chiar mai mare din participanti (peste 70%) sustin ca nu au incredere in Bursa, fonduri de investitii, companii de asigurari si fonduri de pensii private.

“Pe de o parte e vorba de informare, si de momentul acesta, in care nu exista persoana care sa nu stie ce s-a intamplat cu AIG (grupul financiar american salvat de guvernul SUA cu injectii de capital de peste 180 mld. dolari – n.red.), cu bancile. Acest fenomen de neincredere l-am vazut in diverse circumstante, cand oamenii si-au retras banii de la banci”, mai spune Dijmarescu. Studiul mai arata ca jumatate din populatie nu reuseste niciodata sa economiseasca, iar 10% nu a incercat pana acum sa stranga bani. Doar 9% din populatie sustine ca poate economisi usor (2%) sau relativ usor (7%). In comparatie cu anul anterior, 5% economisesc mai mult, in medie cu 183 lei/luna, 44% la fel, iar 37% din persoane economisesc mai putin, in medie cu 144 lei/luna.

Peste doua treimi (68%) dintre subiectii care economisesc prefera moneda nationala, proportie similara celei din 2008, 16% opteaza pentru valuta, iar 11% nu au preferinte privind moneda de economisire.

La sfarsitul lunii septembrie valoarea depozitelor garantate de FGDSB era de 126,13 mld. lei, suma care reprezinta 48% din totalul plasamentelor la institutiile care participa la FGDSB. Valoarea totala a depozitelor din sistemul bancar era de 262,8 mld. lei la sfarsitul lui septembrie, din care 52% nu sunt garantate.

Fondul garanteaza depozitele bancare ale persoanelor fizice si juridice (cu unele exceptii) in limita a 50.000 de euro pe depozit.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Angela Placinta
Data : 11.12.2009

Bancile si-au rostogolit datoria la BNR: au luat inca un credit de 11,2 mld. lei

admin — Tue, 06 Oct 2009 09:04:36 +0000

BNR a acordat ieri bancilor comerciale un credit de 11,2 miliarde de lei, in conditiile in care ajungea la scadenta imprumutul dat saptamana trecuta, de 11,9 miliarde de lei, pentru a se asigura ca dobanzile raman la niveluri rezonabile.

Decizia de a injecta din nou lei in piata a dus la calmarea dobanzilor, care au coborat la 8,75%-9,75% pe an in partea a doua a zilei, dupa ce in primele ore urcasera la 10%-12% pe an. La 12% pe an bancile pot accesa credite de urgenta de la BNR, care sunt insa acordate pe o singura zi.

Nu mai putin de 22 de banci au participat la licitatia de ieri, fata de 12, saptamana trecuta. Creditul, acordat la o dobanda de 8% pe an, egala cu rata de politica monetara a BNR, trebuie rambursat peste doua zile, respectiv pe 7 ocotmbrie. Din nou, BNR a acceptat toate cererile de credit inaintate de banci.

“Rezultatul licitatiei nu a influentat cursul, in primul rand pentru ca BNR este pe offer (vinde valuta, n. red.)”, a comentat un dealer. Leul a recuperat ieri teren usor in fata euro, cursul oficial coborand cu 1,12 bani, la 4,2670 lei pentru un euro, dupa patru zile consecutive de crestere.

Lichiditatea din piata monetara a disparut brusc la sfarsitul lunii trecute, dupa ce companiile au facut plati importante catre bugetul de stat. In plus, presupusele interventii ale BNR, care ar fi vandut valuta pentru a contrabalansa presiunile de depreciere a cursului, au contribuit la absorbtia leilor de pe piata.

Potrivit estimarilor analistilor, BNR a vandut in septembrie pana la un miliard de euro pe piata, interventiile fiind concentrate in a doua parte a lunii.

In aceste conditii, bancile au ramas fara lichiditati in lei, iar dobanzile au urcat abrupt.

BNR trebuie acum sa rezolve problema de lichiditati a bancilor, insa o scadere a dobanzilor la leu amplifica tensiunile de depreciere a cursului, facand mai ieftina finantarea pozitiilor speculative impotriva leului. De altfel, alegerea unui termen foarte scurt de rambursare pentru creditele de refinantare creeaza suficiente incertitudini incat sa nu incurajeze pozitiile speculative.

Pe piata valutara, euro a coborat in a doua parte a zilei la 4,2640/4,2660 lei, de la niveluri de 4,27 lei/euro la deschidere, in ciuda continuarii crizei pe scena politica si a grevei bugetarilor.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 06.10.2009

Pietele financiare de la Bucuresti isi revin greu dupa furtuna: Leul este cu 20% mai slab in fata euro, iar creditul pentru mediul privat scade de la luna la luna, la un an de la debutul crizei

admin — Thu, 17 Sep 2009 06:17:50 +0000

Leul se tranzactioneaza aproape de minimele istorice atinse in iarna la mai bine de un an de la prabusirea Lehman Brothers, iar bancile nu mai au curajul sa pomepeze bani in mediul privat, chiar daca BNR a eliberat sume importante din rezervele minime. Desi BNR a luptat din greu in toamna trecuta pentru a contracara un atac al jucatorilor straini asupra leului, cursul a sarit in februarie la maxime de 4,3 lei pentru un euro, cu 22% mai In Polonia banca centrala a permis fluctuatia libera a cursului. Euro a urcat pana la aproape 5 zloti, insa dobanzile au fost stabile. Companiile care facusera pariuri pe curs au avut de suferit, dar creditarea nu a fost afectata. BNR a aparat leul cu pretul exploziei dobanzilor. sus fata de nivelul la care se afla la inceputul lui septembrie anul trecut.

Eforturile BNR pe piata valutara au indus o seceta de lei, care a dus la cresterea dobanzilor pe piata monetara, iar efectul cumulat s-a vazut rapid: creditul privat a intrat in declin.

Leul, trimis in corzi

Leul contabilizeaza o pierdere de circa 20% in fata euro la un an de la socul creat pe pietele financiare de prabusirea Lehman, in ciuda eforturilor BNR de a tempera cresterea cursului. Investitorii straini nu s-au retras insa doar din Romania, ci de pe toate pietele din regiune, zlotul polonez sau forintul maghiar inregistrand de asemenea fluctuatii dramatice din toamna trecuta.

Acum pe piata se resimt din nou presiuni de crestere a cursului peste 4,3 lei/euro. Potrivit unor opinii, BNR ar putea sa permita o depreciere a leului pentru a-i penaliza pe cei care incepusera sa speculeze pe o posibila intarire.

Cum au simtit dealerii momentele de tensiune maxima? “Practic nu s-a lucrat nimic pe money market (piata monetara, n. red.). Nicio banca nu indraznea sa atraga depozite, de teama ca s-ar putea interpreta in piata ca are nevoie de lichiditati”, comenta dealerul unei banci in octombrie anul trecut. In acest timp, pe piata valutara BNR vindea indirect valuta prin intermediul BCR si Raiffeisen pentru a se opune presiunilor de crestere a cursului. Strainii care au pariat pe deprecierea leului si au cumparat agresiv valuta, ducand cursul de la 3,6 la aproape 4 lei pentru un euro in doar cateva saptamani, au fost ulterior nevoiti sa isi inchida pozitiile in pierdere. Totusi, dupa derularea alegerilor, BNR a permis un nou episod de depreciere alerta a leului in ianuarie, cand cotatiile au sarit in doua saptamani de la 4 la 4,3 lei pentru un euro. “Cred ca pe undeva speram ca pe 5 ianuarie, cand ne intoarcem din vacanta, sa gasim o situatie roz. Dar nu e asa”, spunea un alt dealer imediat dupa inceputul lui 2009.

Ulterior BNR a impus insa un plafon pentru cotatii la 4,3-4,35 lei/euro.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 16.09.2009

Ce spun specialistii

admin — Mon, 13 Jul 2009 08:34:29 +0000

Comunicate din partea specialistilor nostri

Ce spun specialistii

Fata de perioada de la inceputul anului, cand piata era relativ blocata pe partea de creditare, in momentul de fata, creditele au inceput sa se acorde, simtindu-se o revigorare si o crestere a increderii bancilor pentru piata imobiliara. Tendinta din lunile de inceput ale anului 2009 a aratat o constanta vis a vis de preturile imobilelor. Adica: o garsoniera se incadreaza intre 35 000 de euro si 45 000 de euro in functie de zona, un apartament de 2 camere intre 50 000 de euro si 70 000 de euro, un apartament de 3 camere intre 60 000 de euro si 90 000 de euro si un apartament de 4 camere intre 70 000 de euro si 100 000 euro.

Datorita ofertelor tot mai tentante, de la luna la luna, au inceput sa apara cereri pe piata imobiliara. Bancile au realizat ca este o perioada buna pentru a cladi o piata constanta si mult mai realista decat cea de anul trecut.

De asemenea, dobanzile au scazut pe piata creditelor ipotecare de la 12 – 13% in ianuarie 2009 la 8 – 9,9% in luna iunie 2009, acesta fiind primul semnal si cel mai evident ca lucrurile nu se vor intinde pe 1 an jumate sau 2, asa cum s-a estimat, ci mai degraba pe cateva luni, timp in care piata se va regla.

Dezavantajele unei piete mincinoase ne-au adus aici.

De ce sa nu recunoastem ca tot ce s-a intamplat in anul 2008 ne-a adus aici, si anume: dobanzile promotionale, perioadele de gratie, gradul mare de indatorare, permisivitatea bancilor la acordare, toate acestea combinate cu pretul prea ridicat al imobilelor.

Cum am spus, creditele si-au revenit si sunt mai solide decat inainte si asta se vede prin toti clientii care apeleaza la serviciile noastre.

Avansul, un rau necesar!

Bancile cer avansuri foarte mari de bani la achizitionarea unui imobil prin credit. De ce? Pentru ca isi doresc clienti calitativi, cu capacitate financiara de plata a ratelor, pentru ca vor sa vada gradul de responsabilitate al clientului cu privire la strangerea avansului si pentru ca vor sa aiba un risc cat mai scazut de devalorizare al imobilului.

De aceea, sunt banci care scad valoarea avansului atunci cand clientul are un venit peste plafon. Mi se pare corect, deoarece nici eu nu as imprumuta pe cineva daca exista riscul de a nu imi mai inapoia banii.

Gradul de indatorare

Gradul de indatorare la inceputul anului era de 35 40% din venitul net al solicitantului sau al familiei, iar acum este intre 50 70%, in functie de profilul clientului.

Dezghetarea pietei a adus un plus de siguranta acum si a scos la iveala realii clienti, inlaturand speculatorii care dereglau piata imobiliara.

Aplica pentru credit

BNR spune ca romanii bogati au mutat in banci din strainatate depozite de 350 mil. euro in timpul panicii din toamna trecuta. Cum comentati?

admin — Mon, 06 Jul 2009 10:48:38 +0000

Romanii au mutat la banci straine depozite in valoare de 1,3 miliarde de lei (350 de milioane de euro) in octombrie anul trecut, cand pe plan local au aparut zvonuri privind iminenta intrare in faliment a unei banci importante, arata Raportul asupra Stabilitatii Financiare publicat de BNR.
In special clientii cu depozite de valoare mare – peste 100.000 de euro – au reactionat cel mai puternic, iar lipsa de incredere in bancile locale a durat aproximativ 3 luni.

“In asemenea momente comportamentul clientului devine irational si este bine sa fii pregatit. Toate bancile s-au confruntat atunci cu probleme. Cei care au avut o lichiditate buna si au platit imediat depozitele au trecut mai usor peste probleme”, spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Depozitele de mare valoare sunt concentrate la bancile mari – categorie in care BNR include jucatorii cu o cota de piata in functie de active de cel putin 5%. Aproape un sfert din volumul total al depozitelor atrase de bancile de talie mare de la clientii individuali este concentrat de plasamentele de peste 100.000 de euro, desi ca numar acestea reprezinta doar 0,1% din conturile de depozit.
In aceste conditii, bancile de talie mare, care concentreaza majoritatea depozitelor de valoare ridicata, au fost lovite mai puternic de panica deponentilor din octombrie anul trecut. “Oarecum contraintuitiv, bancile mari au inregistrat cele mai mare iesiri de depozite – in unele cazuri aceste iesiri au fost importante nu doar ca suma absoluta, ci si ca procent din propriul portofoliu”, consemneaza BNR.
Dumitru spune ca in final clientii au fost cei care au pierdut, intrucat la retragerea depozitelor inainte de termen se pierde dobanda acumulata, iar banca retine un comision de retragere a numerarului.
“Cei care si-au retras depozitele au revenit peste cateva saptamani si au facut licitatie de dobanzi, cautand banca cu cea mai buna oferta, fara sa mai tina seama de riscuri”, spune Dumitru.

Plasamente alternative: Casete de valori sau cumpararea de obligatiuni de stat
BNR consemneaza ca banii retrasi din depozitele de la bancile locale au mers fie in strainatate, fie au fost canalizati catre alte tipuri de plasamente. O parte din sume au fost pastrate sub forma de numerar, in timp ce alte directii de utilizare a fondurilor au fost achizitia de titluri de stat sau achizitie de valuta.
“In perioada diminuarii increderii in sectorul bancar, retragerea depozitelor populatiei s-a asociat si cu o crestere a numarului de casete de valori (majorare cu 7% in octombrie fata de septembrie 2008). Casetele de valori sunt concentrate la nivelul bancilor mari – aproximativ 75% – si au atras cel mai probabil clientii persoane fizice cu depozite de peste 100.000 de euro, aceasta categorie avand cea mai accentuata scadere a numarului de depozite, cu precadere la bancile mari”, consemneaza BNR.
Abia in decembrie depozitele populatiei au revenit la nivelul din septembrie. Totusi, banca centrala noteaza ca si in decembrie clientii romani continuau sa plaseze depozite la bancile din strainatate.

Majorarea plafonului de garantare a depozitelor ar putea fi ineficienta
Avand in vedere aceste evolutii, BNR concluzioneaza ca nu este neaparat necesara majorarea pragului de garantare a depozitelor in sistemul bancar de la 50.000 de euro (cat este in prezent) la 100.000 de euro.
“Eventuala majorare a plafonului de garantare a depozitelor de la 50.000 la 100.000 de euro s-ar putea sa aiba o eficienta redusa comparativ cu costurile asociate. In perioada scaderii increderii in sectorul bancar autohton, principalele depozite retrase au fost cele de peste 100.000 de euro”, noteaza expertii BNR. Depozitele bancare sunt garantate de un Fond special constituit, la care toti jucatorii contribuie cu cotizatii anuale.
In schimb, banca centrala considera ca ar preferabila dezvoltarea pietei secundare a titlurilor de stat, ceea ce ar da posibilitatea clientilor sa isi plaseze mai usor disponibilitatile in titluri de stat.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 06.07.2009

Taxe si impozite

admin — Mon, 30 Mar 2009 12:51:17 +0000

Taxe si impozite ce trebuiesc platite la notar
Taxe ce trebuie platite de vanzator, persoane fizice:

Incepand cu 01.01.2007 proprietarul unui imobil de orice fel (casa, apartament, teren cu sau fara constructii) trebuie sa plateasca in momentul transferului de proprietate un impozit calculat dupa cum urmeaza:
1) Pentru imobilele de orice fel dobandite in termen de 3 ani pana la data instrainarii:

3 % pana la valoarea de 200.000 RON,.inclusiv
2 % + 6.000 RON la valoare ce depaseste 200.000 RON

2) Pentru imobilele dobandite de peste 3 ani:

2 % pana la valoarea de 200.000 RON, inclusiv
1 % + 4.000 RON la valoarea ce depaseste 200.000 RON

Impozitul trebuie platit la NOTARUL PUBLIC in momentul autentificarii contractului de vanzare-cumparare si se calculeaza la valoarea imobilului declarata de parti la notar.
3) Sunt scutite de la plata impozitului urmatoarele cazuri:

la dobndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate n temeiul legilor speciale;
la dobndirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie ntre rude si afini pna la gradul al III-lea inclusiv, precum si ntre soti.

4) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata n termen de 2 ani, de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale n termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

Taxe ce trebuie platite de cumparator:
La incheierea contractului de vanzare-cumparare cumparatorul plateste la NOTARUL PUBLIC numai onorariul notarial.
Onorariul notarial se plateste in momentul incheierii actului de vanzare-cumparare si se calculeaza in functie de valoarea declarata de parti la Notar.

Taxe platite de persoane juridice:

impozitul pe profit aferent operatiunii de vanzare-cumparare
taxa de cadastru si publicitate imobiliara in valoare de 100 RON + 1 % din valoarea imobilului declarata de parti la notar.

Aplica pentru credit