“Pe partea de companii ne asteptam la o revenire a creditarii, dar nu mai devreme de a doua jumatate a anului. Exista deja semnale care indica aceasta revenire, cum ar fi cresterea productiei industriale”, a spus Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank. El sustine ca anul acest am putea vedea mai multe companii mari intrand in insolventa pentru ca incep sa isi epuizeze rezervele financiare.
Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, este ceva mai optimist si spune ca priveste “cu incredere” anul 2010, desi admite ca monitorizarea evolutiei creditelor neperformante ramane principala provocare.
Deocamdata, francezii de la BRD-SocGen incearca sa testeze cererea de credite de consum, cu o oferta promotionala, cu dobanda de 7% pe an, fixa la imprumuturile in lei. “Verificam daca piata sta din cauza cererii sau a preturilor”, spune Lucian Cojocaru, directorul departamentului comercial al retelei BRD.
Aplica acum !
Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 18.03.2010
Pana acum, cererile de garantare erau trimise prin posta, ceea ce lua mai mult timp, in conditiile in care clientilor le este dificil sa-i convinga pe vanzatori sa incheie precontracte cu valabilitate prea mare si risca sa piarda locuinta aleasa in cazul prelungirii formalitatilor.
De asemenea, aplicatia permite o monitorizare mai buna a stadiului fiecarui dosar si a istoricului solicitarilor trimise de o banca.
Fondul a continuat sa evalueze dosare de credit si in “pauza” legala dintre cele doua etape ale programului, numai in perioada 26 februarie – 2 martie trimitand bancilor peste 300 de dosare cu cererea de garantare aprobata pentru antecontracte incheiate pana la 15 februarie. Perioada maxima in care Fondul studiaza un dosar este de 5 zile.
“Practic, noi n-am intrerupt programul, am facut analiza solvabilitatii si pentru clientii care au venit dupa 15 februarie, iar acum dupa ce ni s-a aprobat noul plafon de garantare (161,72 mil. euro) ii contactam si reluam constituirea dosarelor”, afirma Alina Neagu, director supervizare retea in BRD.
Reprezentantii bancii sustin ca pana acum nu au inregistrat cazuri de default la vreunul dintre creditele acordate prin “Prima casa”. “Au fost doar mici intarzieri punctuale la plata ratelor, de cateva zile.”
Fata de prima etapa a programului, BRD a redus cu 0,1% marjele peste rata EURIBOR la 3 luni pentru cele doua variante de credit in euro: pana la 2,4% pentru scadente cuprinse intre 10 si 20 de ani, respectiv la 2,65% pentru cele intre 20 si 30 de ani. Marja maxima permisa de Guvern este de 4%.
Sorin Popa, directorul general adjunct al BRD responsabil cu retailul, afirma ca banca a putut reduce usor marjele de dobanda la creditele pentru “Prima casa” datorita liniei de finantare acordate de banca-mama Socit Gnrale.
“Am incercat sa dam un semnal de ieftinire a creditelor pentru ca noi credem ca e un program foarte important pentru economie. Cred ca e bine ca nu au fost majorate mai mult plafoanele de garantare pe tipuri de locuinte pentru ca altfel s-ar fi incurajat speculatiile pe piata. Acum mai trebuie ca si dezvoltatorii sa faca eforturi pentru a reduce preturile pana la marje de castig rezonabile, nu exagerate ca in anii trecuti”, spune Popa.
CEC vine si cu o oferta in euro
Dupa ce in prima etapa a programului a esuat cu oferta de credite exclusiv in lei, din cauza costurilor mai mari, banca de stat CEC Bank lanseaza acum si o varianta in euro.
“O sa avem in oferta si un credit ipotecar in euro, cu o dobanda formata din EURIBOR la trei luni si o marja de 4% (nivelul maxim admis – n. red.), a declarat pentru ZF Radu Ghetea, presedintele bancii. El a precizat ca la creditul in lei se mentine marja de 1,9%, insa baza de pornire a costului va fi rata ROBOR la 3 luni din 26 martie, de 6,47%, ceea ce amelioreaza competitivitatea acestei variante de finantare. CEC are un plafon aprobat de 21,56 mil. euro, al saptelea ca marime.
In cazul locuintelor construite prin asociere documentatia nu a fost inca definitivata. Asocierea nu va avea personalitate juridica si ramane de vazut daca bancile vor credita asociatia sau pe fiecare membru al acesteia.
Aplica Acum!
Sursa : ZF
Autor : Razvan Voican , Ciprian Botea
Data : 09.03.2010
Imprumuturile sunt garantate in proportie de 50% de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 12.01.2010
“Clientii care solicita un credit Habitat Ipotecar sau Habitat Plus vor fi finantati in euro cu o dobanda cu 2-2,5% mai mica decat pana acum, in functie de avans si de perioada de creditare”, au precizat oficialii bancii. Dobanda la ipotecare se situeaza astfel la o marja de 3% pana la 4,5% peste indicatorul EURIBOR (principalul indicator al costului creditelor in zona euro) la trei luni, aflat in acest moment la 0,71% pe an.
Mai multe banci comerciale au anuntat in ultimele saptamani ieftiniri de credite dupa ce guvernatorul Mugur Isarescu a criticat institutiile financiare ca tin costurile de creditare mult prea sus comparativ cu dobanda de politica monetara a bancii centrale.
Isarescu a precizat anterior ca un nivel acceptabil al dobanzilor la lei ar fi de 3% peste dobanda de refeinta, adica 11% pe an, in timp ce la depozite bonificatiile ar trebui sa coboare sub 8% pe an.
UniCredit Tiriac a anuntat saptamana aceasta reducerea cu pana la 1,5% a dobanzilor la creditele cu garantii imobiliare, atat in lei, cat si in euro. Si Piraeus Bank sau Alpha Bank au taiat dobanzile la credite cu 1-1,5% in ultima perioada. In acelasi timp, mai multe banci – printre care Raiffeisen sau Banca Transilvania, au lansat dobanzi promotionale pentru anumite tipuri de credite contractate pana la finalul anului.
BRD a redus cu 1,1% si dobanzile la creditele de consum fara garantii in lei, acestea fiind cuprinse intre 9,9% si 12,5% pe an. De exemplu, pentru un credit de 20.000 de lei cu o perioada de rambursare de cinci ani rata lunara se situeaza in jurul a 500 de lei.
Produsele “StudentPlus” si “Creditul 10 lei” vin, de asemenea, cu dobanzi mai mici cu circa un punct procentual, de 7,9% pe an. Dobanda la creditele auto a fost redusa pana la 9,9% pe an in functie de perioada de rambursare. BRD a inregistrat in primele noua luni un profit net de 660 mil. lei (156 mil. euro), in scadere cu 19% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 10.12.2009
“Noi am estimat ca, la ritmul actual al vanzarilor, am fi epuizat plafonul initial de 173 de milioane de euro pana la sfarsitul anului”, spune Lucian Cojocaru, director comercial al retelei BRD-SocGen.
Fondul de garantare a cerut la inceputul lunii octombrie estimari privind vanzarile tuturor bancilor participante in program, pe baza carora a luat decizia de realocare a garantiilor.
Cojocaru spune ca programul a ajuns acum la un ritm de functionare normal, dupa ce la inceput se acumulase un val de clienti, care erau cu dosarele in asteptare.
“Nu cred ca se diminueaza cererea. Dar la inceput se formase un ‘dop’ de clienti, care a fost absorbit, iar acum mergem intr-un ritm normal. Si timpul de procesare a dosarelor a scazut, primim raspuns de la Fond in mai putin de cinci zile”, a precizat el.
BRD a primit de la Fondul de garantare a creditelor o suplimentare de 77 de milioane de euro a plafonului in limita caruia poate obtine garantii de stat pentru clientii care solicita credit ipotecar prin programul Prima casa.
Astfel, limita in care banca poate acorda credite in cadrul programului a crescut la 250 de milioane de euro. Plafonul solicitat de BRD inaintea demararii programului guvernamental a fost de 200-250 de milioane de euro.
BRD a fost prima institutie de credit care a inceput sa acorde finantari pentru locuinte cu garantia statului, primul contract de credit fiind semnat la inceputul lunii iulie.
Celelalte banci carora li s-au majorat plafoanele de garantii sunt BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank, Volksbank si Raiffeisen Bank.
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autori : Liviu Chiru , Ciprian Botea
Data : 26.10.2009
BRD-SocGen, a doua banca din sistem si unul dintre cei mai activi participanti la programul “Prima casa”, a primit o suplimentare a plafonului de garantii cu 77 de milioane de euro, pana la 250 de milioane de euro. Banca a acordat pna acum credite de 73 mil. euro.
“Am repartizat garantii de 220 de milioane de euro. Am luat de la sapte banci, iar sase banci au beneficiat de majorari. Pentru restul nu am operat modificari”, a comentat pentru ZF Aurel Saramet, presedintele Fondului de Garantare.
Potrivit reglementarilor programului, Fondul redistribuie trimestrial plafonul de garantii, in functie de activitatea fiecarui participant.
Raiffeisen a primit o majorare a plafonului de la aproape 35 mil. euro la 42,5 mil. euro.
Pe lista celor care au primit suplimentari ale plafonului este si Banca Transilvania, care ceruse inca din urma cu aproape o luna o majorare. Banca are acum un plafon de 27 de milioane de euro, fata de putin peste 17 milioane de euro, cat primise initial.
“Am tras pana acum credite de 14 milioane de euro si mai avem in lucru dosare cu care ajungem la 25 de milioane de euro”, spune Gabriela Nistor, director executiv retail la Banca Transilvania. Ea noteaza totusi ca solicitarile din partea clientilor s-au mai “calmat”. “Cei care erau eligibili si doreau sa cumpere o locuinta s-au grabit sa ia un credit la inceputul programului”, apreciaza ea.
De majorari au beneficiat insa si jucatorii cu plafoane initiale mici. Spre exemplu, grecii de la ATE Bank au acum garantii de 6,5 milioane de euro, fata de 3,4 milioane de euro. “Epuizasem plafonul de aproape o luna. Ne-am propus sa epuizam cat mai repede si acest suplimet”, spune Alina Pascu, vicepresedinte responsabil de retail la ATE Bank.
Si turcii de la Garanti Bank au primit o majorare a plafonului, de la 3,4 la 5 milioane de euro.
Cine a pierdut garantii
Pe lista bancilor care si-au vazut diminuat plafonul de garantii intra italienii de la UniCredit Tiriac si Intesa Sanpaolo si grecii de la Banca Romaneasca si Piraeus Bank. “Desi am solicitat pastrarea plafonului de 17 milioane de euro, acesta a fost redus considerabil. Daca in viitorul apropiat vom atinge plafonul stabilit, intentionam sa solicitam o suplimentare a acestuia”, au comentat pentru ZF reprezentantii bancii, fara sa ofere insa date suplimentare.
La IntesaSanpaolo plafonul de garantii a fost redus la 15,9 milioane de euro, de la 39,9 milioane de euro. Banca are dosare de un milion de euro deja aprobate de Fond, iar credite de inca 1,2 mil. euro sunt in aprobare la Fond. In plus, Intesa urmeaza sa trimita la Fond dosare de credit de inca 2,2 milioane de euro, potrivit oficialilor bancii. La nivelul retelei se afla in analiza dosare de 8 milioane de euro.
La Piraeus Bank plafonul a fost redus de la 68 la 25 de milioane de euro.
Reprezentantii Emporiki Bank au afirmat ieri ca plafonul bancii a fost mentinut la 2,7 milioane de euro. La inceputul lunii banca inca lucra la implementarea procedurilor pentru creditele prin “Prima casa”. Si la Credit Europe plafonul de garantii a fost mentinut la 3,4 milioane de euro. Primele dosare ale bancii sunt acum in analiza la Fond.
Oficialii CEC Bank, Bancpost – doua banci despre care au aparut pe piata informatii potrivit carora ar fi fost vizate pentru reducerea plafoanelor – nu au oferit detalii privind noul nivel al plafonului de garantii pana la inchiderea editiei.
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 23.10.2009
Valoarea maxima a creditului este de 12.000 de lei, iar termenul de rambursare nu poate depasi cinci ani. Oferta este valabila pana la sfarsitul acestui an.
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 22.10.2009
“Nu este un secret ca s-au dublat creditele neperformante, asa cum prevazusem si in buget.
Evolutia era de asteptat in contextul crizei avand in vedere ca am pornit foarte de jos. Pentru noi insa acest nivel este perfect gestionabil, iar eventuale probleme ar putea aparea doar la o triplare sau la o crestere si mai mare.”
BRD isi va publica luni rezultatele financiare pe primul semestru, inclusiv date despre calitatea portofoliului de credite.
Gelin spune ca nu este de asteptat vreo surpriza din punctul de vedere al profitului net al bancii la sase luni si reafirma ca BRD nu va avea nevoie anul acesta de o majorare a capitalului social in pofida cresterii provizioanelor, mentinandu-si solvabilitatea peste noul prag minim de 10% cerut de BNR. Datele financiare pe semestrul I vor fi raportate conform standardelor locale de contabilitate care impun cerinte de provizionare mai severe decat in cazul standardelor internationale, care sunt folosite de majoritatea bancilor de pe piata pentru comunicarea publica.
Evolutia provizioanelor va indica stadiul crizei
Seful BRD considera ca un punct de referinta pentru evaluarea stadiului crizei va fi evolutia provizioanelor pentru riscul de credit constituite de banci in iulie – august – septembrie.
“Este de urmarit daca vor continua sa creasca sau se vor stabiliza, in conditii de reglementare comparabile cu primele luni ale anului, pentru ca din mai a intervenit decizia BNR de flexibilizare, in linie cu standardele IFRS. O crestere suplimentara va insemna ca situatia de deterioreaza in continuare, ca din ce in ce mai multi clienti persoane fizice isi pierd locurile de munca sau intr-o familie ramane un singur membru cu serviciu, va insemna ca salariile scad substantial.”
Cat priveste clientela corporate, Gelin spune ca pana acum au fost lovite in primul rand IMM-urile, in special cele foarte mici.
“Problemele sunt localizate in principal la IMM-uri, pe langa persoanele fizice. Primele lovite au fost firmele care erau fragile chiar inainte sa inceapa criza.” Pe de alta parte, bancherul spune ca deocamdata nu are o “grija mare” in privinta companiilor mari. “Sigur ca si acestea incep sa aiba probleme, dar nu putem vorbi de probleme majore.”
In actualul mediu economic, Gelin afirma ca nici macar scaderile de dobanzi la credite nu mai stimuleaza cererea pentru ca pur si simplu nu mai exista apetit pentru contractarea de imprumuturi.
“Cererea este aproape nula. Pe segmentul IMM-urilor ne ocupam cel mai mult cu reinnoiri de credite sau cu restructurari pentru firmele care se dovedesc viabile, iar pe persoane fizice vanzarile de credite de consum sau de ipotecare sunt foarte mici. Reducerea dobanzii de politica monetara de catre BNR este un semnal bun, dar cred ca astazi nu mai avem o legatura directa intre cererea de credite si nivelul dobanzilor.”
El spune ca bancile beneficiaza de scaderea dobanzilor la lei pentru ca le scad costurile cu fondurile atrase si nu mai sunt in situatia de la inceputul anului de a da credite sub nivelul acestor costuri. Cat priveste clientii care au credite mai vechi, Gelin spune ca pot beneficia de asemenea de dobanzile mai mici in masura in care au contracte cu dobanzi variabile. “La contractele cu dobanda fixa este mai complicat.”
In prezent, bancile au ajuns in situatia paradoxala de a avea suficiente lichiditati si de nu sti cum sa plaseze resursele respective.
“Pe cine sa mai finantam azi? Este clar ca nu putem folosi banii doar pentru a cumpara titluri de stat, insa in acelasi timp lipsesc proiectele mari de investitii in care am fi gata sa ne implicam.”
Cat priveste dobanzile la depozitele in lei, el estimeaza ca vor continua sa scada. “Noi probabil ca ne vom apropia si mai mult de dobanda BNR (9% pe an), dar nu vom intra sub acest nivel.”
Prima casa, program social
Programul “Prima casa” va avea mai mult efecte sociale decat economice, considera Patrick Gelin.
“Nu ma astept la efecte spectaculoase din punct de vedere economic in primul rand pentru ca este vorba in mare parte de locuinte vechi, nu neaparat de apartamente noi si pe de alta parte categoria de populatie careia i se adreseaza programul este deja destul de indatorata, asa incat accesul la credite va fi limitat. Altminteri ii va ajuta pe cei care nu au o locuinta, avand astfel un rol social.”
Totusi, BRD a fost prima banca intrata in program si are peste 3.000 de dosare in analiza.
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autor : Razvan Voican
Data : 30.07.2009
De asemenea, la creditele imobiliare in euro banca a redus cu trei sferturi de punct procentual marja care se aplica peste Euribor (indicatorul pietei interbancare din zona euro), pana la 5,5 puncte.
Dobanda ajunge astfel la 7,7% pe an (in conditiile in care Euribor pentru scadenta de trei luni era ieri de 1,27% pe an), insa variaza in functie de durata de rambursare si profilul de risc al clientului.
La creditele in lei cu dobanda indexata in functie de indicatorul pietei interbancare (Robor) marja nu a fost modificata, ramanand la 8 puncte procentuale, conditii in care costul se ridica la aproape 19% pe an.
“Noi am dat semnalul, am fortat. Asteptam ca BNR sa ia masuri fata de bancile care in continuare pastreaza dobanzile sus. Se exagereaza cu dobanzile pasive in continuare si asta creeaza distorsiuni si pentru dobanzile la credite”, spune Sorin Popa, director general adjunct al BRD-SocGen.
El considera ca dobanzile pentru depozitele la euro ar trebui sa fie in jurul nivelului de 3-4% pe an, iar la lei la 10% pe an, in conditiile in care dobanda cheie a BNR ar cobori cu jumatate de punct fata de nivelul actual, la 9% pe an. BNR va lua in discutie nivelul dobanzii cheie la sfarsitul lunii, cand este programata proxima sedinta pe probleme de politica monetara, iar piata vede posibila o noua reducere, in conditiile in care inflatia anuala a coborat in mai sub asteptari, la 5,95%.
BRD a redus la inceputul acestei saptamani dobanzile la depozite cu pana la 1,75 puncte procentuale. Modificarile au vizat produsele speciale (Depozitul 1.000 pentru clienti individuali, respectiv Depozitul 10.000 pentru companii), pentru care dobanzile sunt acum intre 11% si 12% pe an. Pentru depozitele la termen standard BRD plateste dobanzi de 6%-7% pe an. Majoritatea bancilor au ajustat dobanzile in ultima luna, insa in continuare in ofertele promotionale pot fi gasite depozite cu rate de 14% – 15% pe an. Chiar BCR, cea mai mare banca din sistem, ofera in prezent depozite cu dobanzi de 14% pe an.
La depozitele in euro dobanzile au coborat de asemenea, cele mai bune oferte fiind acum la 6% pe an, fata de 8%, cat erau in primavara. Nivelul ridicat al dobanzilor a fost criticat in mai multe randuri, atat de oficialii bancii centrale, cat si, mai recent, de presedintele Traian Basescu.
“Stiu ca Directia de Supraveghere (din BNR, n. red.) se implica foarte mult, numai ca unele banci amana luarea unei decizii si creeaza distorsiuni. Bancile care platesc dobanzi uriase vor avea probleme. BNR ar trebui sa reactioneze dur”, considera Popa. El spune ca exista in continuare banci in sistem care au probleme cu lichiditatile si platesc dobanzi “aiuritoare” la depozite, fortand astfel si concurenta sa ofere dobanzi ridicate, pentru a nu-si pierde clientii.
“Trebuie sa fie responsabilitate macar din partea societatilor de stat, care au disponibilitati, sa nu faca licitatii (pentru obtinerea unui nivel cat mai ridicat de dobanda, n. red.)”, a conchis Popa.
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 12.06.2009
Aceasta este cea mai puternica ajustare operata de o banca de top in ultimele luni si vine in contextul discutiilor tot mai aprinse intre clasa politica si oamenii de afaceri, pe de o parte, si sistemul bancar, pe de alta parte, privind nivelul prea ridicat al dobanzilor.
In oferta pentru depozitele la termen clasice BRD are dobanzile setate mult mai jos, respectiv la niveluri de 6,5%-7,5% pe an, respectiv foarte aproape de nivelul inflatiei anuale, care a coborat in aprilie la 6,45%.
“Cu siguranta vor fi si ajustari la credite. Noi am demonstrat-o prin programul ‘Prima casa’, unde am avut cea mai mica dobanda – dorim sa reducem dobanzile la credite”, spune Sorin Popa, director general adjunct al BRD-SocGen. O scadere a dobanzilor la credite ar putea fi decisa chiar in cursul acestei saptamani, insa Popa nu a oferit mai multe detalii.
Dupa aceasta ajustare BRD coboara cu dobanzile sub cele oferite de concurentii directi. Spre exemplu, BCR – cea mai mare banca din sistem – promoveaza in prezent un depozit (Succes) pentru care ofera o dobanzi de 13,75% pe an (pentru maturitatea de 2 luni), respectiv 14% pe an pentru maturitatea de 12 luni. Pentru depozitele la termen clasice, BCR plateste dobanzi de 7,5%-10,5% pe an la lei.
CEC Bank, un jucator cu o pozitie puternica pe zona de economisire, plateste acum dobanzi de 11,25%-13% pentru depozitele in lei. Doar Raiffeisen Bank, un alt jucator de top, are dobanzi apropiate de cele oferite de BRD: 11,75%-12,25% pe an pentru depozitele promotionale, respectiv 7,25%-9,25% pe an pentru depozitele clasice.
“Vom merge pe un trend descrescator al dobanzilor. Important este ca tot sistemul sa mearga in acest sens, altfel iar se creeaza o competitie incorecta. Sunt unele banci care in continuare nu doresc sa-si ajusteze dobanzile la depozite”, noteaza Popa.
Bancile au intrat intr-o competitie puternica pentru lichiditati in toamna trecuta. In anii trecuti grupurile straine au pompat agresiv bani in subsidiarele locale, finantandu-le astfel o crestere agresiva pe creditare, care a dus insa la dezechilibrarea bilanturilor. In toamna, bancile au fost nevoite sa isi majoreze rapid baza de depozite, in conditiile in care actionarii lor nu le mai puteau oferi finantari ieftine.
Astfel, dobanzile au urcat puternic, clientii cu disponibilitati importante putand sa negocieze niveluri de peste 20% pe an. In prezent dobanzile au scazut, in conditiile in care BNR a injectat puternic lichiditate in piata interbancara. Bancile ezita totusi sa reduca prea brusc dobanzile platite clientilor, de teama sa nu plece la concurenta.
Aplica pentru credit
Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 08.06.2009