Fabrica de Credite Ipotecare & Imobiliare » banci

Cu ce fel de venituri se mai pot lua credite de la banci

admin — Sat, 08 May 2010 09:34:06 +0000

Pentru a atrage clienti la credite bancherii au revenit treptat la paleta de venituri acceptate la dosar si inainte de criza, dupa aproape un an si jumatate in care castigurile din chirii, dividende sau cesiunea drepturilor de autor au fost in dizgratie. Totusi, exista in continuare banci care nu accepta decat veniturile din salarii si pensii la calculul capacitatii de rambursare a solicitantului de credit.

De exemplu, BRD ia in calcul in proportie de 100% veniturile din salarii, pensii, rente viagere, drepturi de autor si alocatii pentru copii, in timp ce dividendele, diurnele si veniturile din chirii sunt ponderate in proportie de 80-90%.

Dobanzile la depozite sunt luate in calcul 100% doar pentru credite de consum.

In schimb, austriecii de la Volksbank nu mai accepta la evaluarea bonitatii decat salarii si venituri asociate acestora. “In acest moment sunt luate in considerare veniturile nete din salarii, contractele de PFA (persoane fizice autorizate – n. red.) si pensiile”, au precizat reprezentantii bancii.

Volksbank s-a extins agresiv in anii de boom ai creditarii, ajungand in doar cinci ani de la jumatatea clasamentului pana pe locul trei in sistemul bancar, crescand aproape exclusiv pe creditul ipotecar. Banca avea la sfarsitul anului trecut o cota de piata de 6,6%, ceea ce inseamna active de 5,2 mld. euro.

Majoritatea bancilor accepta aproape toate tipurile de venit care au un caracter cert si permanent, inclusiv veniturile din bonuri de masa, din activitati liberale si din salarii obtinute in strainatate. Insa, in timp ce salariile obtinute in tara sunt luate in calcul in proportie de 100%, salariile obtinute in strainatate conteaza in proportie de 70-90%.

Banca Transilvania accepta in proportie de 100% salariile si veniturile asociate acestora, in timp ce contractele din drepturi de autor si dividendele sunt acceptate in proportie de 90%. Chiriile sunt ponderate intre 85% si 100% in functie de vechimea si durata contractului de inchiriere.

In schimb, la OTP veniturile din chirii intra in calculul gradului de indatorare a clientului doar in proportie de 55%. OTP a schimbat in ultima perioada ponderile acceptate pentru anumite categorii de venituri, spune Gabriel Cretu, directorul de retea si vanzari al bancii, in prezent dividendele, salariile obtinute in strainatate si veniturile obtinute ca PFA fiind ponderate intre 70% si 90%. Raiffeisen accepta 100% veniturile din salarii, pensii, drepturi de autor si profesii liberale, restul fiind luate in calcul in proportie de 50-70%.

Chiar daca accepta mai multe venituri, bancile au limitat totusi sumele acordate clientilor pentru a preintampina eventualele dificultati in rambursarea imprumuturilor, dupa ce anul trecut soldul creditelor neperformante a explodat.

“Gradul de indatorare a scazut fata de 2008 pentru ca si bancile au limitat valoarea creditelor, dar si clientii se autolimiteaza”, spune Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 07.05.2010

Cat costa restructurarea unui credit. Bancile tot nu renunta la comisioane

admin — Thu, 06 May 2010 04:58:14 +0000

Clientii care au probleme financiare pot obtine fara costuri administrative initiale prea mari o restructurare a creditelor, prin prelungirea perioadei de rambursare sau obtinerea unei perioade de gratie de cateva luni.

Majoritatea bancilor percep comisioane de restructurare de cativa zeci de lei, in timp ce altele nu solicita nicio taxa suplimentara clientilor care dovedesc ca situatia financiara li s-a inrautatit, dar in final costul suportat de client poate sa urce cu pana la 15%.

“Daca isi prelungeste perioada de rambursare are de platit mai multa dobanda si pe cale de consecinta si costul final al creditului va fi mai mare.

In cazul in care opteaza pentru perioada de gratie, clientul plateste doar dobanda. Aici diferenta de cost depinde in foarte mare masura de structura si tipul creditului”, spune Anca Bidian, directorul general al brokerului de credite Kiwi Finance.

De exemplu, pentru un credit de 20.000 de lei contractat pe o perioada de cinci ani la dobanda medie de pe piata un client plateste la sfarsitul perioadei de creditare aproximativ 28.000 de lei. Daca dupa trei ani de derulare a contractului decide sa-si prelungeasca perioada de rambursare de la cinci la sapte ani, costul total al imprumutului urca la 32.000 de lei, potrivit unui calcul al Kiwi Finance.

BRD percepe un comision de reesalonare la creditele pentru persoane fizice de 1% din soldul imprumutului, dar nu mai putin de 87,5 lei sau 25 de euro in cazul creditelor in valuta, acesta fiind unul dintre cele mai mari comisioane de pe piata. Comisionul este valabil pentru creditele de nevoi personale fara garantii.

In acelasi timp, CEC percepe un comision de 0,2% din valoarea sumei reesalonate pentru creditele in lei, acesta urcand pana la 2% la imprumuturile in valuta. Pentru creditele ipotecare reesalonarea se face fara niciun comision. Majoritatea bancilor au insa costuri fixe indiferent de valoarea creditului reesalonat. In schimb, BCR percepe un comision fix de 10 euro pentru prelungirea perioadei de creditare, amanarea la plata cu maximum doua luni sau solicitarea unei perioade de gratie de maximum sase luni in cazul in care clientul nu are restante. Comisionul creste la 30 de euro daca respectivul client are intarzieri la plata ratelor lunare. “Aceste costuri acopera cheltuielile administrative ocazionate de procesarea cererilor si restructurarea propriu-zisa in sistem”, au precizat reprezentantii BCR.

Clientii Millennium platesc un comision de 50 de lei pentru modificarea oricarui parametru al creditului, in timp ce Alpha Bank nu percepe comision de reesalonare a creditului clientilor a caror situatie financiara s-a inrautatit, oficialii bancii sustinand ca au ales aceasta solutie pentru a nu pune si mai multa presiune asupra acestora. La schimbarea datei de scadenta a creditului, bancile percep de obicei taxe cuprinse intre 10 si 15 euro.

Chiar daca bancile nu au comisioane exorbitante sau o documentatie prea stufoasa la restructurarea creditelor, clientii sunt nemultumiti de modul in care bancile ii trateaza in momentul in care incearca sa-si mai reduca din povara financiara.

“Am depus dosarul la banca de o saptamana si pana acum nu am fost contactat, desi mi-au spus ca voi primi un raspuns in cateva zile. Nici nu au vrut sa-mi dea mai multe detalii legate de restructurare. Mi-au cerut o copie dupa contractul de munca si o adeverinta din care sa reiasa ca am un venit mai mic decat atunci cand am luat creditul”, spune Catalin L., care incearca sa-si restructureze un credit luat in urma cu cativa ani.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 06.05.2010

Related Blogs

Bancile spun ca dau credite cu dobanzi de 7%, dar comisioanele dubleaza costul

admin — Sun, 28 Mar 2010 07:33:45 +0000

In timp ce reclamele la creditele de consum, proaspat reaparute pe piata dupa o absenta de aproape doi ani, promoveaza dobanzi nominale de o singura cifra chiar si la lei, costul real al unui astfel de imprumut este mult mai mare daca luam in calcul comisoanele care raman in continuare piperate.

De exemplu, BRD promoveaza un credit in lei cu dobanda de 7% pe an, dar costul efectiv ajunge sa fie dublu. Astfel pentru un credit de 15.000 de lei pe o perioada de cinci ani dobanda anuala efectiva urca la 13,07%, potrivit calculelor efectuate cu ajutorul unei aplicatii disponibile pe site-ul institutiei.

Prima rata lunara este de circa 350 de lei, urmand sa scada treptat pe parcursul perioadei de rambursare.

Comisionul de acordare perceput de banca este 2,5% din valoarea imprumutului, situandu-se sub media pietei, in conditiile in care exista banci care percep comisioane de acordare de 4%, cum este cazul UniCredit Tiriac Bank.

Banca Transilvania percepe, in acelasi timp, un comision de acordare de 2,5% daca acesta este suportat de client din fonduri proprii. “Practicam un comision mai scazut pentru ca avem volume destul de bune”, explica Gabriela Nistor, director executiv retail la Banca Transilvania.

In cele mai multe cazuri, comisionul de acordare se situeaza in jurul a trei procente din valoarea imprumutului. Bancherii spun ca din comisionul de acordare sunt acoperite, in principal, cheltuielile opera tionale sau cele care decurg din achi zitia unui client nou.

“In general, acest comision acopera cheltuielile initiale de achizitie a clientului (analiza dosarului, deschiderea contului), precum si eventualele cheltuieli aparute pe parcurs. Am facut un studiu din care reiese ca cei mai multi clienti prefera un singur comision cu o valoare mai mare in loc de comisioane mai mici, dar mai multe”, spune Gabriel Cretu, directorul diviziei de retail a OTP Bank.

La creditele de nevoi personale OTP percepe un comision de acordare de 2,9%. Banca a inghetat insa creditele de retail fara garantii inca din 2008, iar acum incearca sa relanseze aceste produse.

Nici comisionul lunar de administrare nu lipseste din “oferta” bancilor, valoarea acestuia situandu-se in general in jurul a 0,35% din soldul creditului.

Raiffesien, de exemplu, percepe un comision de administrare cuprins intre 0,33% si 0,45% pe luna in functie de valoarea imprumutului. In schimb, UniCredit si Transilvania nu percep comision de administrare.

Banca Transilvania nu percepe nici comision de rambursare anticipata daca banii provin din surse proprii ale clientilor. In cazul unei refinantari de la o alta banca, comisionul de rambursare anticipata este de 1% din suma platita in avans. Comisioanele de rambursare anticipata ajung insa pana la 5% in anumite cazuri.

Un proiect de lege al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC), bazat pe o directiva europeana, urmareste insa sa plafoneze comisioanele de rambursare anticipata la 1% din suma restituita in avans. Legea s-ar putea aplica inclusiv contractelor de credit aflate in derulare.

Totusi, bancherii spun ca solutia autoritatilor nu este cea mai fericita. “Un comision pentru plata in avans de 4-5% nu este justificat, dar nici absenta cu desavarsire a acestuia nu mi se pare o solutie potrivita. In cele din urma, acel comision ar fi scazut de la sine in conditiile normalizarii pietei”, apreciaza Gabriel Cretu, de la OTP.

In trecut bancile veneau cu oferte promotionale agresive, subventionand in realitate dobanda platita de clienti in primii ani de derulare a contractului si sperand la castiguri viitoare.

Astfel, comisionul de rambursare anticipata era vazut ca o masura de a impiedica debitorul sa renunte la contract dupa ce trecea perioada promotionala.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 26.03.2010

Related Blogs

21 de banci cer garantii de 1,3 mld. € la Prima casa 2

admin — Wed, 03 Mar 2010 05:51:18 +0000

Fondul de Garantare a primit scrisori de intentie de la 21 de banci care vor sa acorde credite de 1,3 miliarde de euro anul acesta in cadrul programului “Prima casa”, in conditiile in care statul a alocat un plafon de garantii de doar 700 de milioane de euro.

“Cererile bancilor totalizeaza 1,3 miliarde de euro”, a spus Aurel Saramet, presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, institutia care administreaza garantiile oferite de stat. Astfel, alocarea plafoanelor de garantare se va face proportional dupa principiul pro-rata, fiecare banca urmand sa primeasca circa jumatate din suma ceruta.

Inainte ca programul sa redevina operational mai raman insa de facut cativa pasi tehnici. Astfel, Guvernul trebuie sa aprobe din nou forma conventiilor de garantare care vor fi apoi semnate de Fond cu fiecare banca participanta.

BCR si BRD, cele mai mari banci de pe piata, au cerut plafoane de garantare de 400 si respectiv 300 mil. euro, fiind astfel jucatorii cu cea mai mare participare la program, la fel ca anul trecut, a aratat Saramet, preluat de Mediafax. El a precizat de asemenea ca toate ofertele bancilor s-au incadrat in conditiile de pret cerute (o marja de cel mult 4 puncte peste indicatorul Euribor, respectiv 2,5 puncte peste Robor), unii jucatori venind chiar cu costuri usor mai mici. Reprezentantii BCR s-au marginit sa afirme ca oferta de pret este “foarte competitiva”.

Gabriela Nistor, director executiv retail la Banca Transilvania, a aratat ca pentru anul acesta banca a cerut un plafon de garantii de 50 mil. euro. “Conditiile de pret vor ramane aceleasi ca anul trecut”.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 03.03.2010

In loc sa dea credite, bancile tin miliarde de lei la BNR

admin — Wed, 10 Feb 2010 09:45:26 +0000

Bancile au stat pe bani in prima luna a anului si cu toate ca au plasat in titluri de stat 6,1 mld. lei (1,5 mld. euro), tot au ramas cu lichiditati in volum total de aproape 55 mld. lei (13,2 mld. euro) pe care le-au dus la BNR in depozite pe o zi in schimbul dobanzii de 3,5% pe an.

Suma plasata la BNR reprezinta recordul ultimilor doi ani, indicand volumul foarte mare de lichiditati excedentare inregistrate de institutiile de credit la sfarsitul zilei de operatiuni.

Implicit, nicio banca nu a mai imprumutat niciun leu de la BNR prin facilitatea de credit pe o zi, dupa ce in decembrie cererea pentru finantari de urgenta se ridicase la 24 mld.lei (5,7 mld. euro).

Chiar si banca centrala s-a aratat surprinsa de aparitia acestui exces de lichiditate, motiv pentru care nu a considerat necesar sa reduca rezervele minime obligatorii la lei nici in sedinta de politica monetara de pe 3 februarie.

De altfel, in cursul lunii ianuarie dobanzile de pe piata monetara au coborat chiar spre pragul de 3,5% pe an, indicand de asemenea existenta unor lichiditati consistente.

Totusi, lichiditatea nu este uniform distribuita intre jucatori si ramane volatila, asa incat BNR a injectat pe 25 ianuarie 6 mld. lei cu scadenta la o saptamana si apoi inca 9,2 mld. lei pe 1 februarie pentru a tempera aparitia unor pusee de crestere a dobanzilor pe fondul cererii mai mari determinate de perioada de plata a impozitelor catre Fisc.

Oricum, bancile nu se mai pot plange ca duc lipsa de lichiditati pentru creditare. Dobanzile coboara insa de la niveluri foarte ridicate, asa incat tot raman in jur de 15% pe an la creditele de nevoi personale, iar unii bancheri sustin ca nu vom vedea credite in lei cu dobanda de o singura cifra pana la sfarsitul acestui an.

Prognoza indica preocuparea bancherilor pentru a recupera prin marjele mari de dobanda o parte cat mai mare din cheltuielile cu provizioane pentru credite neperformante, pentru ca pe de alta parte analistii estimeaza ca dobanda BNR va cobori pana la 6% pe an, ceea ce ar permite intrarea dobanzilor la credite sub pragul de 10%.

Cat priveste neperformantele, bancherii au vazut in decembrie o prima serie de semne pozitive: imprumuturile restante raportate la valoarea totala a portofoliilor de credite au scazut pentru prima data in 2009, de la 1,68% in noiembrie la 1,46%, iar rata riscului de credit, exprimata prin ponderea creditelor si dobanzilor din categoriile indoielnic si pierdere (cu intarzieri la plata de peste 60 de zile) in total credite si dobanzi, a scazut de la 15,39% la 15,25%.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 10.02.2010

Exclusiv online – De ce percep bancile comision si pentru retragerea de numerar si pentru rambursarea anticipata a creditului? Cum comentati

admin — Thu, 28 Jan 2010 06:43:57 +0000

Clientii bancilor suporta de doua ori costul banilor sub forma de cash – cand platesc comision pentru retragerea de numerar de la bancomat, dar si cand ramburseaza anticipat un credit.

Bancile percep comision la retragere, spunand ca le costa sa faca rost de bani lichizi, dar si la rambursari anticipate, argumentand ca le costa si prea multa lichiditate. Bancherii sustin insa ca la mijloc nu exista niciun paradox si ca fiecare comision isi are locul lui.

“Fiecare comision are rolul sau pentru ca bancile trebuie sa-si acopere niste costuri.

Comisionul de retragere de numerar este perceput clientului pentru ca acesta foloseste un echipament si are acces, la orice colt de strada, la niste bani care nu produc nimic pentru ca banca ii tine imobilizati”, explica Radu Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a Bancilor.

Majoritate bancilor percep un comision cuprins intre 0,2% si 0,5% din valoarea tranzactiei pentru retragerile de numerar de la ATM-urile proprii si o suma fixa (de obicei, 2,5 lei) plus un comision de 0,5% din valoarea tranzactiei pentru retragerile de la ATM-urile altor banci.

Bancile de talie mica au incercat sa speculeze acest fapt, multe dintre ele venind anul trecut cu oferte cu comision zero pentru retragerile de numerar de la ATM-urile proprii sau chiar pentru retragerile de la ATM-urile altor banci pentru a atrage cota de piata.

De cealalta parte, bancile percep comisioane de rambursare anticipata a creditelor, spunand ca astfel sunt lipsite de o sursa de venit, dar trebuie sa suporte in continuare costul banilor pe care i-au luat fie de pe piata, fie de la deponenti.

“Comisionul de rambursare anticipata este altceva decat comisionul perceput pentru retragere de numerar. El acopera o cheltuiala pe care banca o are cu niste bani care nu produc nimic, dar in contul carora se platesc niste dobanzi”, spune Ghetea. El argumenteaza ca o banca nu-si cheama deponentii sa le dea banii inapoi in momentul in care un client ramburseaza un credit inainte de scadenta.

Valoarea comisioanelor de rambursare anticipata ajunge, la nivelul pietei, la o medie de 3-4%. O directiva a Comisiei Europene prevede ca din mai anul acesta comisioanele de rambursare anticipata pentru creditele de consum cu dobanda variabila sa fie plafonate la 1%. In cazul creditelor cu dobanda variabila, clientul suporta integral variatiile dobanzilor pe piata interbancara.

Aplica pentru credit

Sursa : Ziarul Financiar
Data : 28.01.2010

Obligatia bancilor de a reevalua garantiile clientilor ar putea scumpi creditele. Ce parere aveti?

admin — Thu, 28 Jan 2010 06:40:30 +0000

Bancherii ar putea scumpi creditele cu garantii aflate in derulare din cauza ca deprecierea activelor aduse de clienti drept colateral face ca in unele cazuri acestea sa nu mai acopere nici sumele ramase de rambursat.Banca Nationala obliga bancile sa faca reevaluari ale garantiilor macar o data pe an.

“Le-am cerut bancilor sa reevalueze colateralul (garantiile detinute in cadrul contractelor de credit, n. red.), ceea ce trebuie sa faca cel putin o data pe an. Noi doar le-am reamintit regulamentul.

Banca se poate duce catre client pentru a-i cere garantii suplimentare astfel incat sa isi acopere integral valoarea expunerii, insa aceasta face obiectul unei negocieri separate”, spune Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din BNR.

Cinteza vorbea inca de la inceputul lui 2009 despre lentoarea cu care bancile isi reevalueaza garantiile, care in majoritatea cazurilor reprezinta bunuri imobiliare. Cum valoarea apartamentelor a cazut cu circa 50% fata de maximele atinse in 2008, bancile se pot trezi astfel ca in multe cazuri valoarea creditului pe care il au de recuperat de la clienti este mai mare decat valoarea de piata a garantiilor aduse de client.

“Diferenta negativa se provizioneaza”, explica Cinteza.

Potrivit unor studii ale BNR, raportul dintre valoarea creditelor aflate in sold si cea a garantiilor detinute de banci era de 65%. Insa, potrivit acelorasi date, pentru imprumuturile acordate in trimestrul al doilea din 2008, respectiv cand preturile pe piata imobiliara erau la varfuri istorice, raportul dintre valoarea creditului si cea a garantiei fusese de 75%. Astfel, la o scadere de peste 25% a pretului imobilelor, garantia nu mai acopera integral valoarea respectivelor credite. Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, afirma ca aplicarea acestei cerinte de reevaluare in plina perioada de criza, cand valoarea oricarui activ a scazut foarte mult, si inclusiv cerinta ca bancile sa-si reevalueze anul acesta si propriile active fixe nu fac decat sa slabeasca sistemul bancar din cauza ca astfel apar costuri suplimentare cu provizioanele.

“Cui foloseste sa slabim sistemul bancar prin aplicarea unor reguli care nu tin cont de realitatea pietei?”, se intreaba Ghetea. Seful ARB spune ca va ridica aceste probleme in cadrul intalnirii periodice pe care urmeaza sa o aiba cu prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu reglementarea.

Nicolae Cinteza spune insa ca nu le-a cerut bancilor sa opereze si o reevaluare a activelor fixe (cum sunt sediile unitatilor teritoriale, daca sunt detinute in proprietate).Un bancher care a dorit sa-si pastreze anonimatul afirma ca inca nu este clara modalitatea de reevaluare a garantiilor aduse de clienti.

“Sunt discutii cu BNR privind modul cum se face o evaluare a colateralului. Poti sa te uiti in ziar la mica publicitate la pretul apartamentelor sau poti sa aplici metode mai sofisticate. Bancile au propus BNR ca, in lipsa unei piete lichide, sa se implice in dezvoltarea unui indice de actualizare a valorii colateralului.”

Aproape toate creditele acordate companiilor au in spate garantii imobiliare. Pe zona de retail, creditul ipotecar reprezinta doar un sfert din finantarile contractate de populatie, insa la acesta se adauga circa jumatate din creditele de nevoi personale, care au, de asemenea, in spate garantii imobiliare.

“Oricum, preturile pe piata imobiliara au scazut in prezent pana la nivelurile din 2005-2006, astfel ca pentru creditele mai vechi din portofoliu valoarea colateralului ar putea sa fie chiar mai mare in urma reevaluarii decat cea inscrisa initial. Nu poti spune insa ca intr-o perioada de criza nu are o anumita logica sa faci reevaluarea colateralului, pentru ca altfel te poti trezi ca nu ai facut suficiente provizioane”, mai spune bancherul.

Bancherii continua sa se planga si de inflexibilitatea BNR in privinta ratingurilor de evaluare a clientilor, sustinand ca nu mai pot acorda credite din cauza ca ratingurile tuturor clientilor au scazut din cauza crizei si sunt necesare provizioane de risc mai mari.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru , Razvan Voican
Data : 27.01.2010

Credit de urgenta mai ieftin pentru banci

admin — Fri, 08 Jan 2010 08:45:49 +0000

Incepand de marti, bancile pot accesa facilitatea de credit de la BNR pentru lichiditati pe o zi la dobanda de 11,5%, redusa cu jumatate de punct procentual odata cu dobanda de politica monetara. In acelasi timp, primesc o dobanda cu 0,5% mai mica la sumele plasate la sfarsitul zilei la BNR prin facilitatea de depozit pe o zi, bonificatia oferita de banca centrala coborand la 3,5%. Cele doua dobanzi evolueaza pe un coridor simetric de plus/minus 4% fata de rata dobanzii de politica monetara.

Acestea ar trebui sa constituie si limitele de variatie ale dobanzii interbancare pe o zi, insa plafonul reprezentat de dobanda la facilitatea de creditare inca se intampla sa fie depasit, asa cum s-a intamplat la sfarsitul lui decembrie. Pentru a detensiona piata, BNR a injectat atunci echivalentul a circa 2,2 mld. euro printr-o operatiune repo care a ajuns la scadenta pe 4 decembrie fara a fi reinnoita.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 07.01.2010

Bancile stau mai bine pentru ca au incadrat eronat creditele restructurate

admin — Tue, 29 Dec 2009 16:45:35 +0000

Bancherii inca mai asteapta ca BNR sa publice pana la sfarsitul anului clarificari privind politica de provizionare a creditelor restructurate, care le-ar permite sa-si rotunjeasca veniturile.

Bancile sunt in plin proces de revizuire a calculelor pentru provizioanele constituite in contul creditelor restructurate, incercand sa isi rotunjeasca veniturile pe sfarsit de an, in asteptarea publicarii de catre BNR a unor reglementari mai blande in acest domeniu. Banca centrala spune insa ca va veni doar cu clarificari, intrucat bancherii nu au aplicat corect norma in vigoare.
“Bancile au tratat restructurarea tot ca refinantare si au declasificat clientii eronat. Au prevederile in Norma 17, dar nu le-au aplicat corect.

Noi le vom aduce explicatii”, spune Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din BNR.
Oficialii BNR au aratat la inceputul lunii ca documentul prin care sunt prezentate aceste clarificari urma sa fie publicat pana la sfarsitul anului. Pana acum documentul nu a fost insa publicat.
“Am inceput sa revizuim provizioanele constituite in cazul creditelor restructurate si ne asteptam la o influenta pozitiva asupra rezultatelor financiare pe trimestrul IV prin eliberarea unor sume. Discutia privind provizionarea acestei categorii de credite dureaza de mai multe luni, dar BNR nu a adus lamuriri”, afirma reprezentantul unei banci.
Pe fondul problemelor din economie, tot mai multi dintre clientii bancilor au ajuns sa intampine probleme la plata.
Datele BNR arata ca ponderea creditelor afectate de restante (cu intarzieri la plata ratelor de cel putin o zi) s-a dublat intre septembrie anul trecut si septembrie curent, pana la 17%.
In aceste conditii, provizioanele constituite de banci au ajuns la 12,9 miliarde de lei (circa
3 miliarde de euro) la sfarsitul lui septembrie, fata de 6 miliarde de lei in septembrie anul trecut si 3,6 miliarde de lei in decembrie 2007.
Cinteza spune ca BNR nu a facut o estimare in privinta impactului pe care l-ar avea introducerea acestor clarificari privind reglementarea provizioanelor. Nici date privind volumul creditelor restructurate la nivelul pietei nu sunt disponibile. In cazul bancilor din esalonul doi care au oferit solutii de restructurare a creditelor, pana la 10% din clienti au apelat la aceste facilitati (cum a fost cazul la OTP Bank).
Cand BNR a permis bancilor sa deduca din valoarea creditelor cu restante mai vechi de 90 de zile pana la 25% din valoarea garantiilor detinute, Cinteza a calculat ca au fost eliberate provizioane de 2,4 mld. lei, care s-au constituit in venituri pentru banci. Prin Asociatia Romana a Bancilor, bancherii au cerut inca din primavara modificarea reglementarilor privind constituirea de provizioane. Unele banci au interpretat ca orice credit pentru care se face restructurare trebuie trecut automat in categoria “pierdere”, respectiv provizionat integral.
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, spunea la inceputul lunii ca prin aceste precizari se va corecta o interpretare anacronica a reglementarilor. El a subliniat ca in lipsa unei schimbari de optica, bancile ar fi fost descurajate sa mai ofere clientilor posibilitatea restructurarii creditelor, mergand mai degraba direct spre executarea garantiilor in cazul in care ar constata probleme la plata ratelor.
Restructurarea unui credit presupune modificarea unora dintre parametrii initiali din contract – fie acordarea unei perioade de gratie, extinderea perioadei de rambursare, sau reducerea dobanzii. Clientii pot negocia cu bancile chiar si stergerea unei parti din datorie, insa in acest caz, suma trebuie trecuta pe pierderi.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 24.12.2009

„Increderea in ziua de maine” este problema pietei creditelor. Cum comentati?

admin — Tue, 29 Dec 2009 11:38:58 +0000

Bancile au ajuns sa trimita la Biroul de Credit mai multe cereri privind clientii pe care ii au in portofoliu decat pentru clienti noi care ar dori sa ia un imprumut.

“Evolutia numarului solicitarilor de rapoarte de credit reprezentand cerere noua in a doua jumatate a lui 2009 nu arata, din pacate, o crestere”, a declarat pentru ZF Serban Epure, directorul Biroului de Credit, institutia creata de banci pentru a gestiona informatii privind creditele acordate populatiei.
In octombrie si noiembrie au fost emise sub 350.000 de rapoarte de credit in vederea acordarii de noi imprumuturi, dupa ce in septembrie au fost emise 365.000, iar in iulie si august aproape 400.000. Numarul de rapoarte de credite solicitate pentru acordarea de noi credite este o buna aproximare a evolutiei cererilor de credite din partea populatiei.
“Nu cred ca putem vorbi acum de revenirea creditarii. Sunt cateva semnale pozitive dinspre banci – scadere de dobanzi, si dinspre BNR – scaderea provizioanelor, dar cred ca trebuie mai mult pentru manifestarea macar a catorva dintre conditiile care operau in perioada de avant a creditarii. Ma gandesc in primul rand la increderea oamenilor in ziua de maine, la siguranta locului de munca si apoi la conditii mai bune de creditare”, spune Epure.
Soldul creditelor acordate populatiei a ajuns in octombrie la 101 mld. lei (23,6 mld. euro), fata de 99,7 mld. lei (23,7 mld. euro) in septembrie si 96 de mld. lei (26 mld. euro) in octombrie 2008, potrivit datelor BNR. Cifrele arata ca valoarea rambursarilor abia mai poate acoperi creditele noi acordate.
“Toamna nu a fost una in care ideea de relansare a creditarii sa fie valabila. Lumea se gandeste poate sa ia un credit, dar a inceput sa fie foarte, foarte precauta, pentru ca nu se stie ce va fi in 2010. E o stare generala a consumatorilor – nu vor sa se angajeze in cheltuieli pe termen lung. Nici luna decembrie nu aduce o revenire, in general este una dintre cele mai slabe din an, mai ales daca ne gandim la creditele ipotecare. Poate in februarie, martie putem sa vedem daca piata se va misca din nou”, apreciaza Gabriel Cretu, director al diviziei de retail din cadrul OTP. Banca a renuntat inca de anul trecut sa mai vanda credite de consum.
Bancile solicita Biroului de Credit rapoarte privind istoricul de plata a ratelor la credite al potentialilor clienti, dar si al clientilor existenti. Luand in calcul totalitatea rapoartelor emise de Biroul de Credit, se constata o crestere a monitorizarilor de portofolii, atat pentru evaluarea riscului pe care acestea il prezinta, cat si pentru integrarea in aplicatiile interne de creditare a unui scor lansat de Biroul de Credit pentru evaluarea clientilor.
Numarul total al rapoartelor de credite emise pentru banci si IFN-uri a fost de 985.000 in noiembrie si 460.000 in octombrie, mult mai mult decat cererea propriu-zisa pentru credite noi.
“Caracteristica anului este cresterea preocuparii institutiilor financiar-bancare pentru managementul mai atent al riscurilor, relevat de faptul ca monitorizarile de portofoliu reprezinta mai mult de o treime din totalul interogarilor”, spune Serban Epure.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Izabela Badarau
Data : 23.12.2009