“In primavara eram ingrijorat de evolutia creditelor de nevoi personale, dar in ultimele doua luni situatia arata mai bine. Am ajuns la concluzia ca am mers prea jos cu venitul minim cerut clientilor. In vremuri de criza, cei cu venituri mici sunt primii care sunt loviti”, a aratat Roggemans. El spune ca provizioanele ajunsesera la 3%-4% din volumul creditelor, fata de niveluri naturale de 1%-1,5%.

Roggemans considera ca nivelul provizioanelor se va stabiliza in perioada urmatoare sub nivelul de 2% din portofoliul de credite, in ciuda perspectivelor de inrautatire a somajului. El priveste totusi cu ingrijorare spre planurile Guvernului de a face disponibilizari masive in sectorul public.

“Daca Guvernul va face multe concedieri, vor fi probleme. In Romania sunt multi angajati in sectorul public, iar o buna parte sunt clienti ai bancilor”, admite Roggemans. Pe de alta parte, el subliniaza ca aducerea sub control a deficitului public este principala provocare pentru Romania, acesta fiind acum unul dintre principalii indicatori urmariti de investitorii straini.

Roggemans spune ca in prezent vanzarile lunare de credite de retail ale ING sunt la 50%-60% fata de anul trecut, dupa ce in primavara coborasera la 30%. Totusi, odata cu lansarea unor noi produse de finantare – inclusiv un credit cu dobanda de 5,5% pe an, oferit ca alternativa la programul guvernamental Prima casa- el se asteapta ca procentul sa urce la 80%.

Nu am cumparat bondurile in euro ale Trezoreriei pentru ca ar fi insemnat sa pierdem bani

ING nu a participat la licitatia prin care Trezoreria a vandut in august obligatiuni in euro pe piata locala, desi regulamentul dealerilor primari ii cerea sa faca o oferta pentru cel putin 10% din valoarea anuntata, intrucat titlurile au fost oferite la o valoare fixa a dobanzii, iar un astfel de plasament ar fi insemnat asumarea unei pierderi, a explicat Misu Negritoiu.

BNR a trimis de altfel un avertisment scris catre ING si MKB Romexterra, cele doua banci care, desi activeaza ca dealeri primari pe piata titlurilor de stat, nu au participat la acea emisiune.

“Ce s-a intamplat cu emisiunea Ministerului Finantelor este unicat, nu s-a mai facut o emisiune cu dobanda prestabilita. Noi nu ne-am incadrat. Din punctul nostru de vedere, ne-ar fi provocat o pierdere”, a explicat Negritoiu. El a subliniat ca pe piata secundara titlurile se tranzactioneaza la randamente mai mari decat cel la care au fost emise (de 5,25% pe an), ceea ce inseamna ca un investitor care le vinde acum inregistreaza o pierdere.

La jumatatea lui august, Trezoreria a vandut bancilor bonduri in euro cu maturitatea de patru ani in valoare de 447 milioane de euro, fata de un volum planificat de 300 de milioane de euro. Titlurile au fost plasate prin subscriptie publica, la valoare nominala si un cupon de 5,25% pe an.

Roggemans se intoarce in Belgia

Mandatul lui Albert Roggemans, 60 de ani, in Romania se va incheia in noiembrie, iar ulterior el se va intoarce in Belgia, tara sa de origine, pentru a prelua conducerea unei banci create in urma cu cativa ani de ING. Grupul nu a desemnat inca un succesor pentru Roggemans, in prezent fiind in derulare procesul de selectie.

Aplica pentru credit

Sursa : ZF
Autor : Liviu Chiru
Data : 17.09.2009

Creditele de consum pun tot mai multe probleme, pentru ca oamenii sunt afectati de criza si renunta sa isi mai plateasca ratele, spune Roggemans. Totusi, creditele ipotecare – unde ING avea traditional o pozitie mai puternica – au inca o calitate confortabila. Raportul grupului olandez pentru decembrie anul trecut arata ca in Romania ponderea creditelor neperformante in portofoliul de finantari imobiliare era de numai 0,4%.

“Anul trecut am luat 5% din creditele de nevoi personale nou-vandute. Pe ipotecar am avut mult mai mult”, afirma Roggemans, fara sa precizeze insa cota de piata detinuta de banca in functie de finantarile aflate in sold. El spune ca ING continua sa creasca un pic mai repede decat piata, pentru ca are de recuperat teren.
“Continuam sa dam credite, dar la o treime fata de anul trecut. Crestem un pic mai repede decat piata, dar oamenii nu mai vor sa ia credite, cand nu stiu daca vor mai avea un loc de munca peste un an.”
Pe partea de atragere de depozite, ING isi pastreaza cota de piata, conditii in care a ajuns sa aiba lichiditati mult mai mari decat in urma cu un an, pentru ca pur si simplu nu reuseste sa plaseze toate fondurile in imprumuturi acordate clientilor.
Grupul ING, care trece acum printr-o reorganizare a afacerilor dupa ce a fost nevoit in primavara sa apeleze la ajutor din partea statului olandez pentru a face fata pierderilor foarte mari inregistrate, a anuntat recent ca isi mentine interesul pentru unele dintre pietele emergente din regiune – Polonia, Romania sau Turcia, insa a renuntat la operatiunile de retail din Ucraina.
“Este clar ca Romania este o piata de casa pentru ING. Am adoptat un model bun, crestem bine atat pe retail, cat si pe wholesale si asigurari. Putem continua sa crestem organic si o vom face.” Astfel, olandezii nu iau in calcul in acest moment o achizitie, dar Roggemans spune ca nici varianta unei eventuale achizitii in viitor nu poate fi exclusa.

Profitabilitatea se imbunatateste
Excluzand impactul cheltuielilor cu provizioanele, divizia de retail a ING ar fi la break even (punctul la care veniturile egaleaza cheltuielile, n. red.), spune Roggemans, care anticipeaza o diminuare a costului riscului in viitor. “Profitabilitatea este marginala, dar se imbunatateste.”
Olandezii au lansat operatiunile de retail la scara larga in 2004, aducand pe piata un model nou de business, in care clientul face operatiuni individual la automatele instalate in cadrul agentiilor, in timp ce serviciile de consultanta sunt asigurate de parteneri care colaboreaza cu ING in regim de franciza.
“Planificam sa ajungem la 250 de ING Office-uri in 2010, dar ne vom opri la 200, pentru ca vedem ca ne putem atinge tinta (privind numarul de clienti, n. red.) doar cu 200 de unitati.”
In prezent, ING are circa 800.000 de clienti pe retail. In acest segment olandezii includ atat clientii individuali, cat si firmele cu afaceri mici, de pana la 2 milioane de euro anual. ING a lansat relativ recent o oferta pentru firmele mici, care are la baza, la fel ca in cazul clientilor individuali, un cont curent cu card atasat. In perioada urmatoare banca va lansa si depozite si credite speciale pentru firmele mici, replicand, din nou, modelul de dezvoltare al ofertei pentru clientii individuali.
“Produsele sunt bine primite de piata si nu avem de ce sa nu crestem”, afirma Roggemans.
Spre comparatie, BRD-SocGen, a doua mare banca de pe piata, are 2,6 milioane de clienti, in timp ce Raiffeisen, un alt jucator de top pe retail, are 2,2 milioane de clienti. In schimb, Volksbank, a treia banca in functie de activele detinute, are doar aproximativ 300.000 de clienti, chiar in conditiile in care este orientata preponderent pe vanzarea de credite imobiliare.

Mai multi clienti de internet banking
Circa 250.000 dintre clientii de retail ai ING utilizeaza in prezent serviciul de internet banking al bancii, denumit “homebank”. Banca a adaugat la sfarsitul lunii trecute o noua functionalitate platformei “homebank”, clientii putand acum sa constituie sau sa lichideze depozite la termen.
Olandezii continua astfel sa dezvolte oferta de servicii pentru clientii individuali, dupa ce lansasera recent si un serviciu prin care utilizatorii cardurilor pot primi instiintari prin SMS atunci cand sunt realizate tranzactii cu cardul. In plan este si lansarea unui cont de economii pentru copii, care va fi utilizat in special pentru fidelizarea clientilor.
ING a testat recent si un model de plati contactless, operatiunea de plata fiind realizata prin intermediul unui cip instalat in telefonul mobil.
Roggemans spune insa ca este prea devreme pentru implementarea acestei tehnologii pe scara larga, pentru ca nu exista inca o retea de acceptare a unor astfel de operatiuni. “Trebuie sa asteptam ca piata sa se dezvolte, mai ales in zona serviciilor de transport.”
ING a fost unul dintre primii jucatori care au implementat tehnologia cip pe cardurile sale, insa deocamdata nu a dezvoltat programe aditionale care sa utilizeze capacitatile cipului. Roggemans spune ca analizeaza de asemenea si posibilitatea de a prelungi accesul in zona de self-banking a Office-urilor (zona unde sunt instalate automatele de plati) si dupa ora 23.00, cat este in prezent.

Aplica pentru credit