• Vindem acest ghid cu $10, daca nu sunteti dispusi sa cumparati nu are rost sa cititi mai departe.
• Ghidul include pas cu pas ce trebuie sa faceti pentru a ajunge la 50$ / zi
• Nu aveti nevoie de cunostinte speciale in calculatoare sau internet
• Nu este necesara o investitie ulterioara decat daca doriti sa accelerati procesul sau sa castigati mai multi bani
• Deja foarte multi romani o fac
• Aveti nevoie de un cont de Paypal, un calculator si o conexiune la internet
• Dureaza maxim 30 minute / zi

Vindem doar 30 de copii momentan. In momentul in care copiile sunt epuizate, butonul de cumparare nu v-a mai exista.

Probabil va intrebati de ce cerem 10$. Raspunsul este : pentru a aduce doar oameni de calitate in retea, care se vor tine de acest lucru pentru ca in caz contrar si noi avem bani de pierdut.

Dupa ce achitati cei $10 prin Paypal va vom trimite ghidul in format PDF pe email-ul de pe care am primit banii in maxim 24 de ore.

“Stindardul se schimba de la concurenta si lupta pentru cote de piata la realizarea acestora in conditii de prudenta”, a spus ieri guvernatorul Isarescu in incheierea seminarului “Intermedierea financiara – incotro?”, organizat de BNR.

Guvernatorul se arata intelegator cu bancherii, dupa ce in toamna lui 2008 spunea ca oprirea brusca a creditarii (creditul privat crestea pe atunci cu 35% anual, in termeni reali) este practic imposibila, pentru ca bancile au retele mari si multi angajati, care trebuie sa lucreze. In 2009 guvernatorul inca ii critica pe bancheri, pentru ca tin dobanzile prea sus, ceea ce afecta atat cererea de finantari, cat si capacitatea clientilor de a plati ratele la imprumuturile contractate. In ultimele luni discursul guvernatorului a devenit insa mult mai tolerant cu bancherii, desi in aprilie 2010, creditul privat inregistra o scadere cu 4,2% fata de aprilie 2009, in termeni reali.

Creditul privat a ramas astfel in teritoriul negativ, nici macar promotiile lansate in ultima perioada nereusind sa dezghete finantarile acordate de banci populatiei si companiilor, al caror sold a ramas la 200,3 miliarde de lei (48,5 mld. euro), nivel aproape similar, in lei, cu cel de la sfarsitul lui martie. Exprimat in euro, soldul a scazut usor, pe fondul variatiilor de curs. Bancherii spun ca nu exista cerere, clientii fiind descurajati de perspectivele inca sumbre din economie, in timp ce Isarescu afirma ca vestile negative determina bancile sa aiba pe buna dreptate un apetit de risc foarte mic.

Reluarea creditarii nu poate sa fie dictata in mod administrativ, doar reformele fiscale urmand sa creeze premisele pentru ca bancile si clientii sa aiba mai multa incredere si sa se reia creditarea, a afirmat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

“Intr-un stat centralizat se relanseaza economia prin decizii administrative de reluare a creditarii. Este nevoie de incredere reciproca intre creditori si debitori si o situatie mai buna a debitorilor. Aplicarea reformelor structurale va face loc la relansarea economiei si revenirea creditarii. Politicile monetare si prudentiale nu pot sa substituie lipsa de eficienta a celorlalte politici”, a explicat Georgescu.

El considera ca pe piata exista suficienta competitie intre banci, dar atat bancherii, cat si clientii sunt in prezent foarte prudenti. Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat necesitatea reluarii creditarii in mod durabil, sanatos, fara excese.

Imprumuturile in lei au tras puternic in jos portofoliile de credite, soldul creditelor pe acest segment coborand cu 5,3% fata de aprilie 2009, pana la 78,2 miliarde de lei, chiar daca dobanzile s-au ajustat considerabil in ultima perioada. Creditul in valuta a crescut in acelasi interval cu 5% exprimat in euro, pana la 29,6 miliarde de euro.

Analistii spun ca, in ciuda ajustarii, diferentialul de dobanda intre lei si valuta ramane mare, astfel ca imprumuturile in moneda locala sunt puse in plan secund de clienti.

“Creditul in lei ramane neatractiv pentru ca dobanzile sunt mai mari, ceea ce face ca oamenii sa se orienteze mai degraba catre valuta. In plus, exista un anumit sentiment ca leul nu se poate deprecia foarte mult datorita pozitiei adoptate de banca centrala”, comenteaza Catalina Molnar, senior economist al RBS Bank.

In acelasi timp, creditele ipotecare, acordate preponderent in valuta, au fost cele care au avut cea mai buna dinamica in ultimele luni, impulsionate de programul guvernamental “Prima Casa”. Si companiile au luat mai degraba linii de credit in valuta decat in lei, mai arata datele BNR.

Romanii au insa depozite cu 8,7% mai mari decat in urma cu un an, populatia imbunatatindu-si astfel semnificativ pozitia fata de sistemul bancar si redevenind in primul trimestru creditor net al acestuia. In ultimele luni s-au inregistrat insa o diminuare a ritmului de crestere a depozitelor si o reorientare a economisirii dinspre valuta spre moneda locala.

“Nici posibilitatile de a economisi ale populatiei nu mai sunt atat de mari ca in urma cu un an, pentru ca intre timp venitul disponibil s-a diminuat si somajul a crescut. Preferinta de a economisi in moneda locala vine in contextul in care majoritatea veniturilor sunt in lei, dobanzile sunt mai mari si nimeni nu vede o crestere a euro”, spune Molnar.

Depozitele vor creste insa in continuare, spun analistii, deoarece sentimentul de incertitudine care a impulsionat economisirea in ultimul an continua sa fie prezent in randul consumatorilor. In aprilie, creditul guvernamental a crescut cu 3,2% fata de luna anterioara si cu 64,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 52,2 miliarde de lei.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autori: Ciprian Botea Liviu Chiru

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Razvan Voican

BNR risca sa ajunga in postura de a “da drumul la tiparnita”, cumparand direct titluri de stat pentru a permite Finantelor sa isi acopere deficitul, daca statul nu reuseste sa isi reduca cheltuielile si sa se eficientizeze, ceea ce ar insemna insa acceptarea unei inflatii usturatoare.

Finantarea directa a statului de catre bancile centrale – considerata in cercurile economice o veritabila “blasfemie” inainte de inceputul crizei financiare – a fost singura solutie la care au ajuns bancile centrale din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie si chiar din zona euro pentru a stabiliza pietele si a impulsiona revenirea economiei.

In anii ’90, cand Romania nici nu aparea pe radarele investitorilor internationali, BNR a asigurat necesarul de finantare prin tiparire de bani, cu pretul unei inflatii galopante.

Finantarea deficitului bugetar este asigurata deocamdata din fonduri externe, insa Romania trebuie sa “se lupte” ca sa ramana in afara grupei tarilor considerate prea riscante de catre investitorii straini si din care acestia isi retrag banii, avertizeaza guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

“Pe plan mondial, masa monetara (oferta de bani – n. red.) s-a dublat si totusi unele tari au deficit de lichiditati. Aceste fluxuri se duc unde au curaj sa se duca. O batalie extraordinara este sa nu intram in grupa tarilor unde banii nu se duc, sau eventual pleaca”, a spus guvernatorul in cadrul unui seminar pe teme de politica monetara, organizat la BNR. Isarescu a reluat ieri avertismentele privind necesitatea ajustarii deficitului bugetar enorm, care ar putea ajunge la 10% din Produsul Intern Brut anul acesta.

“Salariile bugetarilor si pensiile vor fi corectate, este inevitabil. Se poate face transparent, prin rationalizarea de cheltuieli bugetare, prin majorari de impozite, care aduc si ceva inflatie. Sau netransparent, periculos, nedrept, prin inflatie”, a avertizat guvernatorul.

Dupa ce a avut ieri o scurta discutie cu guvernatorul, ministrul finantelor Sebastian Vladescu (care in urma cu un an sustinea varianta impulsionarii economiei prin inflatie), spune de asemenea ca ajustarea cheltuielilor publice este singura solutie acceptabila. “Pana la urma, daca nu ne reglam prin masuri asumate, pietele ne vor regla pana la urma prin inflatie, chit ca vrem sau nu vrem noi sau BNR. Va trebui sa finantam deficite mai mari, presiunea pe piata va creste si dobanzile vor urca. BNR nu are instrumente foarte multe daca noi facem deficit cat ne trece prin cap”, afirma acum Sebastian Vladescu, ministrul finantelor. BNR a finantat inca din 2009 indirect deficitul bugetar, imprumutand bancilor lei, care mai departe au cumparat titluri de stat. Guvernatorul a avertizat insa ieri ca Ministerul Finantelor ar putea sa se confrunte cu probleme in finantarea datoriilor, chiar daca bancile au suficiente lichiditati.

“Este posibil ca Ministerul Finantelor sa aiba probleme in a gasi bani. Sunt bani pe piata, dar nu sunt bani pentru finantarea deficitului.” Ultima solutie ar fi ca Banca Nationala sa cumpere direct titluri de stat, asa cum inclusiv Banca Centrala Europeana a ajuns sa faca in ultima saptamana, in conditiile in care pe pietele financiare obligatiunile emise de Grecia, Spania sau Portugalia practic nu mai au valoare, investitorii temandu-se ca aceste state nu vor putea sa isi onoreze datoriile. Vladescu spune ca nici nu-si pune problema ca BNR sa ajunga sa cumpere titluri de stat, asa cum face in prezent Banca Centrala Europeana. “BCE face asta pentru a sustine o moneda foarte zdruncinata si fara a da drumul la inflatie. In niciun caz nu ma gandesc la asa ceva in Romania, pentru ca ar fi un scenariu de instabilitate, iar eu ca ministru de finante trebuie sa construiesc premise pentru scenarii de stabilitate financiara.”

Un asemenea scenariu poate fi insa evitat doar daca statul reuseste sa isi reduca cheltuielile, avertizeaza si Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politica monetara al guvernatorului. “Daca se iau masurile cerute, nu va fi cazul”, spune Croitoru.

Aplica acum !

“La 6% pe an (dobanda-cheie a BNR la leu, n. red.), dobanda este la un nivel foarte jos si nu se mai poate face prea mult. Competitia va mai reduce dobanzile pe piata, dar acum nu mai este la fel de puternica precum in anii trecuti.

Si nici cerere de credite nu mai este, oamenii se tem de somaj si de scaderea veniturilor”, a afirmat Bruynseels in cadrul unei intaniri cu presa.

De altfel, in primul trimestru din 2010 soldul creditelor de retail ale BCR a ramas pe scadere, aceasta depasind chiar cresterile usoare din segmentele de corporate si finantari pentru autoritati locale. Bruynseels considera ca bancile centrale nu mai au multe parghii la indemana pentru relaxarea politicii monetare – nici BNR, dar nici Banca Centrala Europeana, care a redus dobanda la euro la 1% pe an inca din 2008 -, astfel ca revenirea economiei trebuie sa vina dinspre firme. El spune ca BCR a redus in mai multe randuri dobanzile la depozite pentru a face loc unor ieftiniri ale creditelor. Astfel, banca a reusit sa vina cu dobanzile la creditele de retail in lei pe palierul de o singura cifra.

“Tangoul se danseaza in doi. Este nevoie de clienti pentru ca bancile sa dea credite. Noi dam credite daca exista proiecte bune si viabile, dar pentru asta este nevoie ca firmele sa investeasca”, afirma seful BCR.

Datele BNR arata ca cererea de credite este concentrata aproape exclusiv pe segmentul in valuta si in zona companiilor. La BCR, vanzarile de credite de consum fara garantii au accelerat usor in ultima perioada fata de anul precedent, insa nu suficient pentru a opri scaderea soldului, spune Bruynseels.

In alta ordine de idei, seful BCR spune ca este ingrijorat de evolutia firmelor mici si mijlocii, care se confrunta cu probleme, chiar daca acestea nu ajung sa reprezinte o amenintare pentru banca.

“Imi fac griji pentru ca sunt clientii nostri. Problema este ca cererea locala nu isi revine, iar firmele mici vand mai ales pe plan local.” Antreprenorii acuza insa dobanzile inca prea mari la credite, care descurajeaza oamenii sa se mai imprumute pentru consum.

Presiune pe scaderea veniturilor

Dificultatea de a plasa lichiditatile in credite pentru clientela, care aduc castiguri mai mari si care obliga banca sa ramana cu plasamente mari pe titluri de stat, va afecta veniturile in 2010. Aceasta in conditiile in care randamentele la titlurile de stat au scazut rapid, de la peste 10% la sfarsitul lui 2009 la sub 7% pe an in prezent.

“Ne vom descurca bine daca profitul va fi la fel ca in 2009. Ma astept ca veniturile sa scada, in timp ce baza de costuri este sub control, iar provizioanele la fel. Din ce am vazut in primul trimestru am mers bine, dar va fi un an dificil”, apreciaza Bruynseels. BCR are plasamente in titluri de stat de circa 4 miliarde de lei (echivalentul a aproape un miliard de euro). Expunerea totala pe Romania a grupului austriac Erste, unul dintre semnatarii angajamentului de la Viena din martie 2009, a urcat usor in aceasta perioada, ajungand la 7,5 miliarde de euro. Seful BCR spune ca initial exista teama ca nu vor fi gasite suficiente alternative de plasament pentru lichiditati, insa nu a fost cazul.

“Am vazut ca ne-am putut majora expunerea prin programul Prima casa, prin emisiunile de titluri ale Ministerului de Finante si prin imprumutul club loan. Si am facut asta cu un nivel acceptabil al riscului”, spune Bruynseels.

Aplica acum !

Prima etapa a ofertei s-a incheiat la sfarsitul lunii aprilie, dar banca pregateste in prezent o noua promotie.

“Promotia a fost lansata la inceputul lunii martie si s-a incheiat pe 30 aprilie. Interesul aratat de clienti ne-a determinat sa analizam continuarea promotiei, iar in perioada urmatoare vom reveni cu o noua oferta.

Ofertele din cadrul promotiei sunt valabile pentru ansambluri rezidentiale finantate de Alpha Bank”, au declarat pentru ZF reprezentantii bancii. Printre acestea se numara Asmita Gardens, Doamna Ghica Plaza sau Parcul Privighetorilor din Capitala.

Nivelul avansului minim pentru creditele acordate clientilor care isi cumpara apartamente in ansamblurile rezidentiale finantate de Alpha Bank a fost coborat la 15% fata de 25% in oferta standard a bancii. De asemenea, banca promite aprobarea financiara a dosarului de credit in numai trei zile.

Rata lunara pentru un credit de 115.000 de euro pe 35 de ani pentru un apartament intr-un ansamblu rezidential cuprins in oferta este de 653 de euro, comparativ cu 698 de euro in oferta standard. Aceasta inseamna o economie lunara de 45 de euro la rata.

Preturile locuintelor cuprinse in oferta Alpha Bank variaza intre 47.000 si 220.000 de euro, rata lunara pentru un credit pe 35 de ani luand ca baza de calcul o valoare a imprumutului egala cu 85% din pretul locuintei variind intre 228 de euro si 1.060 de euro.

Alpha Bank are o expunere de circa 255 de milioane de euro doar pe proiecte mari – rezidentiale, comerciale si de birouri – majoritatea in Bucuresti, potrivit unei analize a ZF bazata pe datele Arhivei Electronice de Garantii Reale Imobiliare. Analiza a luat in calcul 50 dintre cele mai mari proiecte imobiliare pentru care s-au cautat sursele de finantare.

Bancile grecesti, alaturi de cele germane, au cea mai mare expunere pe piata imobiliara romaneasca. Banca Romaneasca si National Bank of Greece, compania mama a Bancii Romanesti, au o expunere de 730 de milioane de euro pe proiecte imobiliare in Romania, printre care se numara centrele comerciale Baneasa Shopping City, Grand Arena si City Mall. Bancpost si banca-mama EFG Eurobank au, de asemenea, o expunere de 404 milioane de euro.

Printre proiectele comerciale si de birouri finantate de Alpha Bank se numara Suceava Shopping Center si City Gate din nordul Capitalei.

Aplica acum !

El considera ca iesirea din actuala criza poate fi realizata doar prin revitalizarea cererii de credite, intrucat oferta este deja existenta, iar aceasta cade in sarcina guvernelor.

“Absorbtia completa a fondurilor europene este absolut obligatorie. Acestea pot sa adauge pana la 2% la cresterea anuala a Produsului Intern Brut.”

Romania are alocate fonduri europene de aproape 20 mld. euro in exercitiul 2007-2013, insa are una dintre cele mai mici rate de absorbtie, de circa 10%, potrivit studiului “CEE Banking: un nou model pentru iesirea din criza”, realizat de grupul UniCredit. Italienii estimeaza o crestere economica pentru Romania de 0,4% anul acesta, pentru ca in 2011 sa accelereze la 3,4%.

“Gatuirea creditarii vine din lipsa de cerere. Bancile au bani, dar nu dau credite pentru ca nu exista cerere. Firmele nu investesc si gospodariile sunt preocupate de somaj si nu consuma. Acum autoritatile ar trebui sa restarteze cererea, apoi va urma si creditarea. Revenirea nu poate pleca doar prin creditare”, spune Debora Revoltella, seful departamentului de Analiza Strategica pentru Europa Centrala si de Est al grupului UniCredit.

Ea a aratat ca in majoritatea pietelor din regiune unde grupul este activ, sistemele bancare au lichiditati excedentare, insa contextul macro indica o cerere foarte slaba de finantari. In primele doua luni din 2010, pe cele 17 piete incluse de grup in Europa Centrala si de Est soldul creditelor a inregistrat variatii cuprinse intre -2% si plus 2%. Romania are a doua crestere dupa Turcia, cu aproape 1,5% (studiul elimina efectul variatiei cursului).

“Vedem in continuare oportunitati pentru sectorul bancar in regiune, dar cu un model mai echilibrat, cu profitabilitate mai mica decat in trecut, dar oricum mai buna decat cea care se poate realiza pe pietele mature”, spune Revoltella.

Un nou plan de crestere in Romania

Romania ramane o piata foarte atractiva pentru italienii de la UniCredit, care o includ alaturi de Turcia si Rusia in categoria tarilor unde vad loc pentru cresteri rapide in anii urmatori, dar si pentru profituri mai mari. “Romania a avut o crestere rapida in anii trecuti si o cadere abrupta in 2009, dar daca eliminam aceste extreme, arata ca o tara in care trebuie sa ne imbunatatim prezenta”, spune Federico Ghizzoni. Seful operatiunilor internationale ale UniCredit spune ca in prezent discuta cu conducerea filialei locale, UniCredit Tiriac Bank – un jucator de top zece dupa active – o reluare a expansiunii.

Banca avea un plan de crestere pe cinci ani care prevedea extinderea retelei teritoriale la 450 de unitati. In 2008 planul a fost inghetat, banca stagnand de atunci pe active, in timp ce reteaua a ramas la circa 250 de unitati.

“Nu vad o crestere semnificativa a numarului de unitati in 2010. Poate la sfarsitul lui 2010 sau in 2011 vom relua expansiunea”, spune Ghizzoni.

Aplica acum !

“Cererea de credite este cam cu 40% sub nivelul din 2008. Pana in prezent nu vad mari schimbari fata de ce a fost in 2009. Deocamdata nu se simte o crestere semnificativa”, spune Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit.
Bancherii tin sus marjele de dobanda si pentru a-si acoperi mai bine costurile, cheltuielile operationale coborand astfel la 56,7% din venituri in martie fata de 60,7% in decembrie si putin sub nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Reducerea ponderii cheltuielilor operationale vine si in contextul in care in ultimul an bancile au disponibilizat circa 4.000 de angajati si au inchis mai multe zeci de sucursale.
Dobanzile la creditele in sold au scazut cu o jumatate de punct procentual in primele trei luni ale anului, in timp ce bonificatiile la depozite s-au redus cu peste un punct.

Aplica acum !

Sursa : ZF
Autor : Ciprian Botea
Data : 10.05.2010

“Cererea de credite este cam cu 40% sub nivelul din 2008. Pana in prezent nu vad mari schimbari fata de ce a fost in 2009. Deocamdata nu se simte o crestere semnificativa”, spune Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit. El se bazeaza pe numarul solicitarilor de informatii pe care bancile si IFN-urile partenere le formuleaza pentru clientii potentiali. Aceasta presupune insa ca respectivul client sa fi trecut de faza simularii unei variante de credit si a precalificarii.
Cu exceptia unor promotii lansate recent de cateva banci, dobanzile la creditele de consum au ramas peste pragul de 10% pe an la lei. La euro, ofertele difera substantial de la o banca la alta, sub si peste 10%. In unele cazuri, bancherii au facut creditele in lei mai ieftine decat cele in euro. Dobanda anuala efectiva inca nu coboara sub 20% la lei.
Lipsa finantarilor pentru consum s-a vazut imediat in vanzarile retailerilor de aparatura electrocasnica si electronica, piata coborand anul trecut la jumatate fata de 2008, ceea ce a impins chiar jucatori mari, precum Flamingo, pe marginea prapastiei.

In luna martie, Biroul de Credit a primit 484.000 de solicitari de informatii privind debitorii, dintre care 405.000 pentru clienti potentiali. Restul de 79.000 reprezinta solicitari de informatii formulate de banci pentru clientii deja existenti, cu scopul de a verifica riscul ca respectivul client sa intre in incapacitate de plata (spre exemplu, daca are credite si la alte institutii, pe care nu le mai plateste) sau dimpotriva, daca s-ar putea incadra pentru un nou imprumut. In februarie, numarul solicitarilor de informatii se oprise la 350.000, in timp ce in primavara lui 2009 sarea si de 700.000 pe luna. In prezent numarul solicitarilor de informatii primite de Biroul de Credit are fluctuatii periodice importante, determinate tocmai de verificarile de portofoliu facute de banci.

A supravietuit cererea de carduri de credit si de ipotecare
Vanzarile de carduri de credit au rezistat totusi in continuare in ciuda contractiei severe a economiei. La sfarsitul lui martie erau deschise 2 milioane de conturi de carduri de credit, fata de un milion in decembrie 2008. Valoarea liniilor de credit aprobate pe cardurile de credit era de 7 mld. lei (1,2 mld. euro). De asemenea, vanzarile de credite ipotecare au rezistat: in martie erau in derulare 188.000 de credite de consum, fata de 158.000 in decembrie 2009. Circa jumatate din crestere este data de creditele acordate in cadrul programului Prima Casa (circa 17.000 pana in prezent) lansat in a doua parte a lui 2009. Sumele acordate prin aceste credite au fost de 28 mld. lei (6,8 mld. euro), in timp ce soldul (sume ramase de rambursat) era in martie de aproape 25 mld. lei (6 mld. euro).

1,6 milioane de romani au credite la cel putin doua banci
Seful Biroului de Credit spune ca 1,6 milioane din totalul persoanelor inregistrate in baza de date au imprumuturi contractate de la cel putin doua institutii participante in sistem (banca sau IFN). Acestora li se adauga 2,9 milioane de persoane care au credite la o singura banca. Din 2007, Biroul de Credit primeste de la participantii in sistem atat informatii negative privind debitorii (restante la plata ratelor), cat si pozitive (valoarea imprumuturilor contractate).

“In total 4,5 milioane de romani au obligatii curente”, spune Epure. Numarul creditelor aflate in derulare este de 7,8 milioane, in crestere usoara de la 7,5 milioane in decembrie 2008, in special datorita numarului mare de carduri de credit vandute. In total, in baza Biroului de Credit sunt adunate date despre 6,2 milioane de romani, care au avut sau au in derulare credite. Frenezia bancilor de a vinde credite intre 2006-2008 s-a vazut in cresterea rapida a gradului de indatorare a populatiei, care s-a dublat in aceasta perioada, ajungand la 22%, potrivit datelor BNR.

Aplica acum !